Moneda euro a înregistrat o creștere bruscă în cadrul ședinței de tranzacționare de vineri, ajungând la o cotație de 5,3447 lei, conform datelor furnizate de BNR. Această evoluție reprezintă o modificare majoră față de cotația de 5,2777 lei de cu o zi înainte. Deprecierea leului față de moneda europeană a fost de aproximativ 1,27 la sută, marcând un nivel mult peste recordul anterior de 5,2788 lei, înregistrat pe 23 septembrie.
Scăderea valorii monedei naționale a avut loc într-un moment critic, România așteptând anunțul agenției Standard&Poor’s privind ratingul suveran. Această depreciere a fost anticipată încă de joi după-amiaza pe piața interbancară, când euro a urcat brusc de la aproximativ 5,28 lei și a depășit pragul psihologic de 5,34 lei. În această zi de evaluare, leul a cedat în fața aproape tuturor valutarilor, inclusiv în raport cu dolarul american, cotat la 4,7519 lei, față de 4,6765 lei anterior.
Pe lângă volatilitatea valutară, piața metalelor prețioase a înregistrat o creștere a valorii aurului. Prețul acestuia a crescut cu 13 lei, ajungând la 6392010 lei pe gram, după ce joi era cotat la 625,5988 lei pentru un gram. Această tendință de creștere a prețurilor coincide cu presiunea exercitată asupra monedei locale, reflectând o perioadă de instabilitate pe piețele financiare și de schimb, în timp ce investitorii monitorizează indicatorii macroeconomici ai țării.
Evaluarea S&P Global Ratings este considerată esențială pentru România, deoarece țara se află pe ultima treaptă a categoriei „investment grade”. În prezent, agenția acordă României ratingul BBB- pentru datoria pe termen lung și A-3 pentru cea pe termen scurt, ambele având perspectivă negativă. O eventuală retrogradare cu o treaptă ar implica ieșirea din categoria recomandată investițiilor, ceea ce ar putea influența direct costurile de finanțare și modul în care investitorii percep stabilitatea economică a statului.
Agenția urmărește capacitatea autorităților de a menține consolidarea fiscală și de a reduce deficitul bugetar. La evaluarea precedentă, S&P estima un deficit de 6,5% din PIB în 2026 și 5,5% în 2027, avertizând că orice abatere de la acest traseu sau întârzieri în accesarea fondurilor europene ar putea duce la scăderea ratingului. De asemenea, blocajul politic este monitorizat prin prisma impactului pe care îl are asupra implementării politicilor publice necesare pentru stabilitatea economică.
Contextul ratingului suveran este unul de maximă atenție, deoarece România se află la un pas de categoria „junk”. Anterior, și alte agenții de rating au evaluat situația economică a țării. În vară, agențiile Fitch și Moody’s au efectuat evaluările lor, menținând în ambele caz ratingurile în categoria investment grade, însă ambele au aplicat o perspectivă negativă asupra acestora, indicând riscuri potențiale de scădere în viitor.