Moneda unică europeană a înregistrat o scădere semnificativă în raport cu dolarul american și lira sterlină în cursul săptămânii trecute. Această depreciere a avut loc în ciuda faptului că Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor de două ori în acest an, o măsură care, în condiții normale, ar fi oferit sprijin valorii monedei. Cursul euro a atins niveluri minime de la jumătatea lunii mai 2025 față de dolar și cele mai scăzute de la începutul lunii iunie 2025 față de lira sterlină.
În raport cu dolarul, euro a fost tranzacționat miercuri la aproximativ 1,111 dolari, atingând un minim recent, înainte de o ușoară redresare joi la 1,121 dolari și vineri la 1,1248 dolari. De la sfârșitul lunii august, moneda europeană a pierdut aproape 5% din valoare, anulând complet câștigurile din perioada verii. Această evoluție reflectă și o consolidare a dolarului american, indicele acestuia atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni după ce inflația din SUA a urcat la 3,7% în septembrie.
Presiunea asupra euro este alimentată și de creșterea costurilor energiei și de tensiunile de pe piața obligațiunilor, legate de situația finanțelor publice din Franța. De la 10 septembrie, BCE a majorat rata dobânzii pentru depozite la 2,5%, a doua creștere din acest an, pentru a contracara șocul energetic provocat de războiul din Iran. În prezent, inflația în zona euro a ajuns la 3,8%, ceea ce a determinat traderii să anticipeze menținerea ratelor de către BCE în octombrie, urmând o posibilă majorare în decembrie.
Instabilitatea financiară din Franța rămâne un factor critic, diferența de randament dintre titlurile de stat franceze și cele germane depășind 150 de puncte de bază. Datoria publică a Franței a atins un nivel record de 119% din PIB la sfârșitul lunii iunie 2026, conform datelor INSEE, ceea ce reprezintă de două ori pragul de 60% stabilit de UE. Christine Lagarde a subliniat că soluția pentru această criză trebuie găsită în cadrul politicii fiscale franceze, în contextul unui buget dificil de gestionat într-un parlament divizat.
Pe planul monetar, perspectivele diferă între marile bănci centrale. În timp ce traderii estimează o probabilitate mai mare pentru ca Fed să majoreze dobânzile în octombrie, guvernatorul băncii centrale a Belgiei, Pierre Wunsch, a sugerat că noi majorări ar putea fi necesare. În Marea Britanie, datele economice solide au susținut lira sterlină, alimentând speculațiile că Banca Angliei ar putea crește ratele în noiembrie. În schimb, președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a menținut o abordare mai prudentă privind propagarea inflației.
Evoluția piețelor financiare europene este influențată constant de indicatorii macroeconomici și de deciziile politice naționale. În perioada actuală, volatilitatea este amplificată de incertitudinile legate de deficitul fiscal și de tensiunile geopolitice care afectează importul de energie. Această dinamică pune sub semnul întrebării eficacitatea politicii monetare de tip restrictiv în a stabiliza moneda unică atunci când factorii externi și problemele structurale ale statelor membre devin dominante.