Fed a decis, pe 16 septembrie 2026, majorarea unanimă a dobânzii cu 25 de puncte de bază, stabilind intervalul țintă al ratei fondurilor federale la 3,75%-4,00%. Această mișcare reprezintă prima majorare din 2023 încoace, însă proiecțiile oficialilor indică posibilitatea unei noi creșteri până la sfârșitul anului. Președintele Fed, Kevin Warsh, a refuzat să ofere piețelor indicații privind pașii următori, o decizie care introduce incertitudine asupra direcției politicii monetare.
Presiunea pentru majorări provine din datele economice care indică o cerere robustă și inflație persistentă. Vânzările cu amănuntul în SUA au crescut cu 1,2% în august 2026, depășind estimările economiștilor, în timp ce prețurile de import au urcat cu 7,0% față de august 2025. Deși creșterea economică este revizuită în sus la 2,3%, iar șomajul este la 4,1%, rata reală a dobânzii rămâne de doar 0,2 puncte procentuale față de inflația PCE proiectată la 3,7%, ceea ce menține politica monetară doar ușor restrictivă.
Lipsa de „forward guidance” din partea lui Kevin Warsh a provocat creșteri ale randamentelor pe termen lung. Randamentul titlurilor americane pe 10 ani a depășit pragul de 5,01%, un nivel care nu mai fusese atins din 2007, cu excepția unei scurte perioade în 2023. Această volatilitate se reflectă direct în costul creditului pentru cetățeni, rata medie a creditului ipotecar cu dobândă fixă pe 30 de ani în SUA fiind de 7,04% pe 21 septembrie 2026, în timp ce rata de refinanțare a ajuns la 7,50%.
Singurul semnal public privind intențiile băncii centrale rămâne documentul Summary of Economic Projections. Mediana proiecțiilor pentru rata fondurilor federale la finalul anului 2026 a urcat la 4,1%, de la 3,8% în iunie. Dintre cei 18 participanți la FOMC, 12 văd o rată de 4,125% la finalul anului, ceea ce sugerează încă o majorare de 25 de puncte de bază, în timp ce alți patru participanți anticipează încă două creșteri suplimentare.
România resimte efectele acestei decizii prin două canale, având un cost al protecției contra riscului de neplată (CDS) de 144 de puncte bază, cel mai ridicat dintre statele cu rating investment-grade. Pe plan intern, BNR menține dobânda la 6,50%, dar spațiul pentru reduceri ar putea fi limitat dacă Fed continuă majorările. O relaxare prematură a politicii BNR ar putea accelera ieșirile de capital și deprecierea leului, în context în care inflația din România este estimată la 6,5% la finalul anului 2026.
Contextul economic global rămâne marcat de presiuni inflaționiste importate, provenite din sectoare precum energia și lanțurile de aprovizionare. Aceste factori forțează bănci centrale precum Fed sau BNR să gestioneze ratele dobânzii pentru a tempera prețurile, fără a putea elimina direct cauzele externe. În acest climat, investitorii urmăresc cu atenție dacă Fed va opta pentru o înăspire controlată sau dacă o accelerare neașteptată a inflației va impune majorări mai rapide.