În cadrul reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale desfășurate la Bangkok, președintele BCE, Lagarde, a abordat impactul volatilității piețelor de energie asupra stabilității macroeconomice. Evenimentul, care găzduiește pentru prima dată de la 1991 Comitetul Monetar și Financiar Internațional, a oferit platforma pentru evaluarea riscurilor inflaționiste. Lagarde a subliniat că perspectivele actuale indică o inflație mai ridicată pe termen scurt, din cauza evoluțiilor recente observate pe piața energiei.
În ciuda acestor presiuni, șefa BCE a menționat că instituția nu observă, în prezent, dovezi clare că scumpirea energiei se va transmite masiv asupra altor categorii de prețuri sau asupra nivelului salariilor. Această evaluare ține cont de faptul că multe dintre aceste creșteri sunt deja incluse în prognozele economice actuale. Deciziile de politică monetară ale băncii centralice vor fi însă dictate de trei piloni: evaluarea riscurilor inflației, monitorizarea inflației de bază și analiza forței de transmitere a politicii monetare în economia reală.
Deși economia a demonstrat o reziliență surprinzătoare, condițiile de finanțare au devenit mult mai restrictive. Lagarde a observat că dobânzile pe termen lung au înregistrat creșteri semnificative față de ultima reuniune a BCE, fapt ce va avea un efect de încetinire a activității economice. Această evoluție ar putea reduce transmiterea prețurilor într-un mod mai pronunțat decât se anticipa în cadrul previziunilor formulate în luna septembrie, influențând astfel viitoarele decizii de curs.
Contextul inflaționist este marcat de o creștere a prețurilor în zona euro, care a ajuns la 3,8% în septembrie, de la 3,2% în august. Această ascensiune este alimentată direct de sectorul energetic, unde prețurile au crescut cu 18,8% într-un an. În Italia, indicatorul inflației a atins 4,1%, în timp ce dobânda la facilitatea de depozit a fost fixată la 2,50%, după ce BCE a majorat dobânzile de două ori în iunie și septembrie.
Pe plan fiscal, ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, a solicitat implementarea unor reguli credibile pe termen mediu, precum cadrul fiscal al UE, pentru a proteja sustenabilitatea datoriilor. Giorgetti a insistat pe necesitatea protejării investițiilor de creștere și a cheltuielilor sociale esențiale. Totodată, el a subliniat că diversificarea surselor de energie și a lanțurilor de aprovizionare este vitală pentru reziliența economică, menționând și rolul inovației tehnologice.
Următoarea etapă pentru monitorizarea acestor indicatori va fi decizia de politică monetară a BCE, programată pentru 29 octombrie. Ulterior, pe 4 noiembrie, Eurostat va publica estimarea rapidă a inflației din zona euro pentru luna octombrie, oferind date esențiale pentru evaluarea direcției de curs ale băncii centrale. Această succesiune de evenimente este crucială pentru investitorii care urmăresc stabilitatea prețurilor și evoluția dobânzilor în Europa.