Indicele BET a înregistrat o scădere de 2,2% în prima ședință a săptămânii, după ce vineri de la finalul săptămânii trecute acesta încheiase pe un segment pozitiv. În urma acestei depreciere, referința bursieră a închis luni la nivelul de 31.018 puncte. Deși se menține încă peste minimele recente, piața de capital românească ar putea înregistra o deschidere negativă pentru următoarea ședință, având în vedere că sesiunea de luni s-a încheiat pe minimele zilei.
Situația actuală a indicelui BET este marcată de o scădere de 15% față de maximul istoric de 36.487 de puncte, atins pe 19 august. Intrarea oficială în zona de corecție a avut loc pe 15 septembrie, moment în care activul a consemnat un declin de peste 10% față de vârful istoric. Dacă indicele va depăși pragul critic de 30.800 de puncte, stabilit pe 17 septembrie, acesta ar putea cădea spre nivelul de suport situat între 28.500 și 29.500 de puncte.
Evoluția negativă a bursei are loc într-un context global dificil, marcat de creșterea prețului petrolului Brent la 100 de dolari pe baril și de reluarea tendinței de creștere a dobânzilor suverane pe piețele dezvoltate. Totodată, piețele americane au înregistrat o scădere moderată într-un septembrie slab. Pe plan local, presiunea este accentuată de incertitudinea legată de șansele reduse de învestire a unui cabinet Mureșan, factor care influențează direct sentimentul investitorilor.
Tensiunea de pe piețele financiare românești se reflectă și în creșterea dobânzilor suverane, care au ajuns la maximele ultimului an. La ora 18:00, dobânda suverană pe 10 ani (RO10Y) era de 7,69%, cea pe 5 ani (RO5Y) fiind de 7,51%, iar cea pe 2 ani (RO2) a atins 7,33%. Această evoluție coincide cu presiunea de depreciere asupra cursului de schimb al leului în raport cu euro, într-un climat de instabilitate politică.
În ciuda riscurilor, există posibilitatea ca BET să parcurgă o perioadă de consolidare laterală pentru a „digera” raliul masiv din luna mai 2025. Totuși, dacă declinul continuă, indicele va intra oficial în „bear-market”, pragul fiind marcat de o scădere de 20% față de maximul istoric. O revenire volatilă ar putea avea loc doar în cazul unei soluționări a crizei politice actuale, care durează de 5 luni.
Economia românească traversează o perioadă de stagflație, fiind afectată de lipsa unui consens politic pentru formarea unui guvern. Această situație de instabilitate complică misiunea de reducere a deficitului bugetar, care a fost de 6% din PIB în acest an, de la ținta de sub 3% pentru următorii ani. Necesitatea instalării unui Guvern cu puteri depline este urgentă pentru rectificarea bugetară și gestionarea fondurilor PNRR.