Indicele BET, indicatorul principal al Bursei de Valori București, a înregistrat luni un avans de 1,2%, marcând o continuare a tendinței de creștere din ultimele săptămâni. Această evoluție pozitivă a adus indicele la un nivel de 35.107 puncte, reprezentând a cincea ședință consecutivă de creștere pentru piața de capital locală. Performanța de luni indică o revenire puternică a optimismului investitorilor în contextul actual de pe piața financiară din România.
Această ascensiune a impulsionat indicele la o distanță de 15,6% față de minimul corecției recente, care a fost atins în data de 29 septembrie. În prezent, BET se află la doar 4% distanță de ultimul maxim istoric de 36.487 de puncte, nivel înregistrat pe 19 august. Depășirea pragului de rezistență de la 35.000 de puncte este considerată o dezvoltare semnificativă pentru procesul de revenire în care se află indicele principal al BVB.
Factorul determinant pentru acest raliu este perspectiva de ieșire din criza politică ce durează de 5 luni, având în vedere votul de învestitură pentru cabinetul Niculescu programat marți seară. Instalarea unui nou Guvern este considerată urgentă pentru a permite efectuarea rectificării bugetare, finalizarea procesului PNRR și pregătirea bugetului pentru anul 2027. În acest context, piața anticipează un rezultat pozitiv al votului de învestitură, ceea ce susține dinamica ascendentă a prețurilor.
O altă contribuție la accelerarea raliului a fost reconfirmarea ratingului suveran de tip investment-grade al României de către agenția S&P, eveniment survenit pe 2 octombrie. Totuși, analiștii avertizează că, dacă momentumul actual se pierde, piața ar putea intra într-o perioadă de consolidare prin evoluție laterală. Această fază de „digerare” a raliului masiv din luna mai 2025 ar putea dura câteva săptămâni sau luni, fără a implica o scădere a prețurilor.
Evoluția bursei a fost marcată anterior de un declin de peste 10% față de maximul istoric, începând cu data de 15 septembrie, când referința a intrat oficial în zona de corecție. Această scădere a avut loc într-un context de instabilitate politică și de evoluție slabă a economiei românești, caracterizată prin stagflație. Lipsa unui consens politic a îngreunat formarea unui guvern capabil să gestioneze provocările macroeconomice actuale.
Situația economică a fost influențată de necesitatea de a reduce deficitul bugetar de la nivelul de 6% din PIB în acest an la sub 3% în anii următori. Această țintă de consolidare fiscală rămâne o misiune dificilă pentru viitoarea administrație, într-un climat în care indicatorii de creșteri au fost sub presiune. Stabilizarea politică este văzută ca un pas esențial pentru atingerea acestor obiective de echilibru bugetar.