Interesul investitorilor pentru exchange-traded funds (ETF) listate la Bursa de Valori București a cunoscut o expansiune accelerată în ultimii trei ani. Conform datelor furnizate de Dragoș Andrei, broker în cadrul SSIF Goldring, numărul clienților companiei care dețin astfel de instrumente a crescut de peste șapte ori în această perioadă. Mai mult, valoarea totală investită în aceste produse financiare a înregistrat o creștere de peste 20 de ori, reflectând o schimbare în preferințele de portofoliu.
În prezent, ETF-urile sunt incluse în portofoliul aproape unuia din cinci clienți Goldring care utilizează instrumente financiare, o evoluție semnificativă față de anul 2023, când acestea erau prezente la doar 4% dintre aceștia. Totuși, ponderea acestor active rămâne relativ mică, reprezentând în jur de 2% din totalul activelor clienților, care sunt încă dominate de acțiunile românești. Profilul investitorului tipic este unul cu vârsta între 35 și 54 de ani, cu o vârstă mediană de 45 de ani.
Din punct de vedere al modalităților de tranzacționare, 83% dintre acești investitori utilizează contractul la distanță pentru a opera online. Poziția mediană a investiției este de aproximativ 10.000 de lei, iar trei din patru clienți dețin în paralel și acțiuni românești. În ceea ce privește compoziția portofoliilor, trei sferturi din ETF-urile clienților Goldring sunt listate la BVB, concentrându-se în principal pe indicele BET, de exemplu prin ETF-ul Băncii Transilvania.
Pe segmentul piețelor internaționale, aproape jumătate din capitalul alocat merge către indicele S&P 500, urmând tendințe globale, piețele emergente, Europa și aurul fizic. Investitorii aleg aproape exclusiv ETF-uri UCITS cu domiciliu în Irlanda, iar cei care operează pe piețe internaționale investesc, în medie, de patru ori mai mult decât cei care achiziționează ETF-uri locale. Digitalizarea a facilitat accesul, transformând deschiderea conturilor și planurile de investiții recurente într-un proces de câteva minute.
Deși numărul investitorilor direcți la BVB a crescut de la circa 50.000 de conturi la finalul anului 2020 la peste 325.000 în 2026, rămân bariere importante. Acestea includ fiscalitatea care penalizează intermediarii străini, riscul valutar, regulile PRIIPs care limitează accesul la ETF-uri americane și, cel mai important, nivelul scăzut al educației financiare. Clienții pot face greșeli precum utilizarea ETF-urilor cu efect de levier pe termen lung sau suprapunerea indicilor în același portofoliu.
Contextul pieței de capital din România arată o diversificare a instrumentelor, de la un singur ETF în 2012 la zece în 2026, incluzând acum și produse pe piețe regionale sau pe obligațiuni românești în euro. Totodată, segmentul fondurilor mutuale rămâne cel mai mare, cu peste 1,32 milioane de români implicați, în comparație cu cei 325.000 de investitori direcți la bursă, deși fluxurile de capital încep să se orienteze către noi tipuri de active.