Capitalizarea companiilor incluse în indicele Nasdaq 100 a suferit o scădere masivă de peste 2.000 de miliarde de dolari în luna octombrie. Această evaporare a valorii are loc într-un context în care investitorii încep să își pună îndoieli asupra rentabilității sumelor uriașe direcționate către dezvoltarea inteligenței artificiale. Creșterea costurilor de finanțare și incertitudinea economică globală amplifică temerile privind stabilitatea piețelor bursiere de tehnologie.
Investițiile în infrastructura pentru inteligența artificială au susținut până acum creșterea economică globală, estimată la aproximativ 3% pentru acest an. Totuși, combinația dintre finanțarea proiectelor prin împrumuturi, inflația persistentă și randamentele ridicate ale obligațiunilor guvernamentale generează riscuri semnificative. Jim O’Neill, fost economist-șef al Goldman Sachs și fost ministru britanic al Finanțelor, avertizează că o inflație care nu scade poate amplifica riscurile generate de aceste investiții masive bazate pe datorii.
Primele semne de tensiune au fost observate în octombrie, când investitorii au început să își retragă capitalul din acțiunile companiilor de inteligență artificială pentru a se orienta către obligațiuni mai sigure. Rezultatele financiare ale marilor companii tehnologice au forțat o analiză mai riguroasă a vitezei cu care infrastructura AI va genera venituri. În paralel, costurile de asigurare împotriva riscului de neplată pentru obligațiunile unor companii tehnologice au crescut, iar finanțarea pentru anumite centre de date a devenit dificilă.
Sectorul tehnologic deține o pondere critică în economia americană, acțiunile acestuia reprezentând peste 40% din indicele S&P 500. Conform estimărilor Danske Bank, șase mari companii tehnologice americane, numite hyperscalers, ar putea investi 1.200 de miliarde de dolari în infrastructura AI în anul 2027, după ce în 2026 se estimează o sumă de 900 de miliarde de dolari. Sheila Bair, fostă președintă a Federal Deposit Insurance Corporation, a semnalat asemănări cu perioada premergătoare crizei financiare din 2008.
Presiunile economice sunt accentuate de conflictul din Iran, care a dus la creșterea prețurilor la petrol, acesta ajungând la aproximativ 105 dolari pe baril. Această evoluție a perturbat aprovizionarea și a reaprins presiunile inflaționiste la nivel mondial, forțând băncile centrale să ia în considerare majorarea dobânzilor. În acest cadru, datoria globală a depășit pragul de 350.000 de miliarde de dolari, un nivel record care reprezintă aproape de trei ori valoarea economiei mondiale, conform Institutului pentru Finanțe Internaționale.
Instabilitatea piețelor financiare este amplificată de nivelul record al datoriilor globale și de lipsa de coordonare internațională între state. În timp ce unele companii din S&P 500 au depășit estimările analiștilor, expunerea ridicată a investitorilor internaționali la activele americane face ca orice încetinire a sectorului tehnologic să aibă repercusiuni globale. Tensiunile geopolitice și spațiul fiscal limitat al guvernelor rămân factori care pot complica gestionarea unei eventuale crize economice majore.