Gigantul bancar JP Morgan a comunicat investitorilor că întâmpină dificultăți majore în evaluarea impactului războiului dintre Statele Unite și Iran asupra prețurilor petrolului. Într-o notă trimisă partenerilor, analiștii băncii au declarat că nu mai dispun de o viziune de referință pentru a prognoza evoluția pieței. Această situație este marcată de faptul că echipa de cercetare nu mai poate modela faza finală a conflictului actual, deoarece pragurile economice inițial prevăzute au fost deja depășite.
La începutul conflictului, JP Morgan a construit ipoteze bazate pe anumite limite economice pe care Statele Unite nu ar fi fost dispuse să le depășească. Printre aceste limite se numărau creșterea prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril și majorarea inflației la 4%. De asemenea, banca urmărea pragul de 5 dolari pe galon pentru benzină și un randament de 5% pentru obligațiunile guvernamentale americane pe 10 ani, indicatori care au fost deja depășiți.
Echipa de cercetare a precizat că, deși în luna septembrie valoarea justă a petrolului ar fi fost estimată în jurul a 90 de dolari pe baril, materia primă se tranzacționează în prezent la peste 100 de dolari. Analiștii au subliniat că piața ia în calcul riscul unor noi perturbări ale comerțului internațional. În acest context, strategia de ieșire din conflict este considerată tot mai greu de anticipat, deoarece multe dintre pragurile economice identificate anterior au fost deja depășite.
Riscurile pentru aprovizionarea cu petrol sunt accentuate și de situația din Orientul Mijlociu, unde gruparea Houthi din Yemen controlează o zonă de importanță strategică. Aceasta deține controlul asupra zonei de la gura strâmtorii Bab al-Mandab, o altă rută maritimă internațională esențială. În lipsa unor semnale clare privind atenuarea tensiunilor, ipoteza unei întreruperi doar temporare a aprovizionării globale devine din ce în ce mai greu de susținut de către experți.
Donald Trump a declarat că nu crede că războiul cu Iranul se va încheia înainte de alegerile intermediare din noiembrie. Președintele a susținut că prețurile petrolului vor începe să scadă vertiginos imediat după aceste alegeri. În paralel, prețurile ridicate ale energiei au contribuit la creșterea costului vieții la nivel global, în timp ce Rezerva Federală a decis să mărească rata dobânzii pentru a încerca să controleze inflația ridicată.
Instabilitatea piețelor de energie este alimentată și de alte conflicte geopolitice active care afectează perspectivele de aprovizionare. De exemplu, conflictul dintre Rusia și Ucraina continuă să aibă un impact constant asupra stabilității piețelor globale de energie. Această situație de incertitudine este completă în contextul în care Rusia înregistrează pierderi semnificative pe frontul ucrainean, în timp ce infrastructura energetică este vizată de atacuri, inclusiv asupra unei centrale nucleare.