Listarea unor pachete minoritare din companiile deținute de stat ar putea atrage investitori instituționali atât în acționariat, cât și în consiliile de administrație, fără ca statul să piardă controlul asupra acestora. Această perspectivă a fost expusă de Dragoș Mesaroș, director de tranzacționare la Goldring, care susține că autoritățile ar trebui să privească astfel de operațiuni cu o deschidere mai mare. Procesul de listare necesită însă un sprijin decisiv din partea guvernului și al parlamentului pentru a fi implementat efectiv.
Planul privind listarea unor companii precum Aeroporturi București, Salrom și CEC Bank a fost inclus în PNRR, însă în prezent listările au fost predominant din zona privată. Companii precum Cris-Tim, Christian Tour și Electro-Alfa au fost cele care au beneficiat de acest proces. Dragoș Mesaroș subliniază importanța implicării politice, menționând că este esențial ca guvernul și parlamentul să aprobe oficial listarea acestor entități strategice pentru a asigura succesul operațiunilor pe piața de capital.
În aprilie, cabinetul viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a transmis guvernului un raport care propune listarea parțială la BVB a 22 de companii de stat. Printre cele trei tranzacții prioritare se numără vânzarea unor pachete suplimentare din Hidroelectrica și Romgaz, alături de o ofertă publică inițială pentru CEC Bank. Se estimează că aceste operațiuni ar putea aduce la bugetul statului sume cuprinse între 3 și 8 miliarde de lei, conform documentului respectiv.
Dragoș Mesaroș a declarat că statul nu își vinde țara prin vânzarea unor pachete de 15-20% din CEC Bank sau Aeroporturi București. El a explicat faptul că astfel de tranzacții ar aduce în consiliile de administrație membri ai fondurilor de pensii, care ar investi cu scopuri serioase. Această mișare ar putea ajuta companiile să fie conduse într-o direcție mai bună, evitând riscurile asociate cu gestionarea exclusivă de către stat.
În prezent, interesul pentru pregătirea listărilor prin fonduri nerambursabile din PNRR este mult sub așteptările oficiale. Doar trei companii, respectiv Microfruits, IT Genetics și Axionet IoT, s-au înscris pentru aceste fonduri destinate pregătirii procesului. Această cifră este extrem de mică în comparație cu estimările autorităților, care anticipau că schema ar putea susține listarea a aproximativ 280 de firme din mediul de afaceri românesc.
Piața de capital din România oferă în prezent condiții favorabile pentru listări, datorită nivelurilor ridicate atinse de indici și cererii consistente. Investitorii instituționali, mediul de retail și capitalul străin manifestă un interes constant pentru noi acțiuni. Această dinamică este susținută de sfaturile venite din partea instituționalilor, care încearcă să ajute firmele să își optimizeze poziționarea pe piață, fără a le limita profitabilitatea sau cifra de afaceri.