Grupul nuclear rus de stat Rosatom și compania finlandeză Fennovoima au prezentat interpretări divergente ale unei hotărâri recente emise de un tribunal de arbitraj al Camerei Internaționale de Comerț (ICC). Disputa juridică vizează anularea proiectului centralei nucleare Hanhikivi-1 din nordul Finlandei, un contract evaluat la 7 miliarde de euro. Ambele entități revendică câștiguri juridice diferite în urma deciziei instanței de arbitraj, reflectând complexitatea conflictului financiar și contractual dintre părți.
Rosatom susține că tribunalul a stabilit faptul că Fennovoima a procedat prin rezilierea nelegală a contractului pentru construcția centralei nucleare. Directorul general al Rosatom, Alexei Lihaciov, a declarat că această victorie este importantă, însă nu este definitivă pentru grupul rus. Acesta a menționat că vor continua să demonstreze că au dreptate în privința proiectului finlandez prin apeluri la instanțe de diferite niveluri, deși comunicatul grupului nu a oferit detalii despre implicațiile financiare directe.
Din partea sa, Fennovoima a confirmat decizia tribunalului privind lipsa dreptului de a rezilia contractul, dar a subliniat un aspect esențial pentru finanțele sale. Compania finlandeză susține că decizia îi recunoaște dreptul la recuperarea unor plăți efectuate în avans, împreună cu dobânzile aferente, sumă care depășește un miliard de euro, echivalentul a aproximativ 1,12 miliarde de dolari. Această componentă financiară reprezintă nucleul argumentelor companiei în procesul de recuperare a capitalului.
Conform declarațiilor furnizate de Fennovoima, tribunalul a compensat pretențiile financiare ale ambelor părți implicate în litigiu. Decizia dispune ca filialele Rosatom să plătească către Fennovoima o sumă netă de 606 milioane de euro, la care se vor adăuga dobânzi. Această cifră reprezintă rezultatul calculului efectuat de arbitraj pentru a echilibra obligațiile contractuale și drepturile de recuperare ale consorțiului finlandez în urma suspendării proiectului.
Conflictul a început în mai 2022, când Fennovoima a decis anularea proiectului centralei Hanhikivi-1, invocând riscuri politice și întârzieri semnificative, eveniment survenit imediat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Contractul original, semnat în 2013 pentru o centrală cu o capacitate de 1,2 gigawați, implicat un consorțiu în care investitorii finlandezii, precum Fortum, Outokumpu și SSAB, dețineau inițial două treimi din capital, în timp ce partea rusă deținea o treime.
Proiectele de infrastructură energetică de mare amploare, precum cele nucleare, sunt adesea supuse unor riscuri geopolitice majore care pot altera structura contractelor internaționale pe termen lung. În contextul actual, stabilitatea furnizorilor de energie și securitatea proiectelor de capital intens sunt elemente critice pentru piețele europene. Acest litigiu subliniază dificultatea de a menține parteneriatele comerciale de lungă durată atunci când mediul politică global se schimbă radical.