Acțiunile companiei Meta au suferit o scădere drastică de peste 6% în timpul tranzacțiilor de dimineață de la New York, ceea ce a dus la pierderea unei capitalizări bursiere de peste 115 miliarde de dolari. Această prăbușire a fost determinată de planurile de investiții masive ale companiei în domeniul inteligenței artificiale, care au reaprins temerile investitorilor. Aceștia sunt îngrijorați cu privire la sustenabilitatea boomului AI și la modul în care vor fi finanțate infrastructurile necesare.
Conform estimărilor interne ale Meta, compania ar putea avea nevoie de sute de miliarde de dolari în perioada următoare pentru a susține dezvoltarea tehnologiei. Acest proces de finanțare ar putea începe chiar din această toamnă, generând presiuni financiare semnificative. Investitorii monitorizează cu atenție necesitatea de a atrage capital masiv pentru a acoperi cheltuielile legate de centrele de date și achiziția de cipuri, temându-se de creșterea datoriei prin împrumuturi.
Efectul negativ s-a propagat rapid către restul sectorului tehnologic și către piețele americane. Indicele Nasdaq 100 a înregistrat o scădere de 2,4%, în timp ce S&P 500 a pierdut 1,4% din valoare. Totodată, companii importante precum Tesla au văzut o scădere a acțiunilor de 3%, iar SpaceX a înregistrat o scădere de 4,7%. Volatilitatea a crescut considerabil după ce piețele tehnologice atinguseră maxime istorice la începutul lunii octombrie.
Piețele internaționale au raportat scăderi semnificative, inclusiv în Asia, unde indicele Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu 2,7%, iar Kospi din Coreea de Sud a coborât cu 3,5%. În Hong Kong, indicele Hang Seng a scăzut cu 3%, în timp ce bursa chineză CSI 300 a ajuns cu 20% sub nivelul din iunie, intrând oficial în teritoriu de piață bear. Europa a resimțit și ea presiunea, indicele Stoxx 600 scăzând cu 0,7%.
Tensiunile geopolitice și creșterea prețului petrolului au amplificat instabilitatea piețelor financiare. Cotația Brent a urcat cu 3,3%, ajungând la 112 dolari pe baril, ca urmare a intensificării atacurilor militanților houthi susținuți de Iran asupra Arabiei Saudite. În Franța, situația fiscală și politică a fost reflectată de randamentul obligațiunilor guvernamentale pe zece ani, care a ajuns la 5,06%, cel mai înalt nivel din 2002, cu o diferență de 1,7 puncte procentuale față de obligațiunile germane.
Evoluția volatilității pe piețele de capital reflectă o perioadă de ajustare după creșterile accelerate din sectorul tehnologic. Investitorii au început să adopte strategii de protecție împotriva riscului de credit al companiilor din sector, pe măsură ce cheltuielile pentru infrastructura de inteligență artificială devin tot mai evidente. Această schimbare de sentiment pune sub semnul întrebării capacitatea companiilor de a menține ritmul de investiții fără a compromite stabilitatea financiară pe termen lung.