Moneda națională se confruntă cu o nouă perioadă de presiune, iar cursul de schimb euro/leu ar putea ajunge la pragul de 5,5 lei dacă incertitudinea politică și fiscală persistă. Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, subliniază că acest fenomen poate genera efecte majore asupra costului importurilor, a nivelului de consum și a accesului la creditare. Leul a traversat deja două episoade de depreciere în cursul anului 2026, primul având loc în primăvară, iar al doilea este în desfășurare în această toamnă.
Scăderea rezervelor BNR reprezintă un factor de vulnerabilitate, în condițiile în care rezervele au înregistrat o diminuare de 4,805 miliarde de euro doar în luna septembrie. Deși Claudiu Cazacu consideră că nivelul actual de 60,06 miliarde de euro este adecvat, acesta precizează că aceste fonduri nu pot fi utilizate exclusiv pentru apărarea cursului de schimb. Banca centrală menține o abordare de flotare controlată, intervenind pe piață pentru a netezi mișcările abrupte, însă prezența instituției nu poate anula ajustările macroeconomice necesare pe termen lung.
Evoluția dolarului american accentuează dificultățile, având în vedere că cursul dolar-leu s-a apreciat cu 10,3% anul acesta, un ritm de două ori mai mare decât cel al euro-leu, care a crescut cu 5,12%. Deși zona Euro este partenerul comercial principal al României, un dolar mai scump crește costurile pentru petrol, combustibili, gaze, materii prime și echipamente industriale importate din Asia. În plus, această dinamică face rambursarea datoriilor denominate în USD mult mai costisitoare pentru companii și pentru statul român.
Deficitul comercial rămâne un punct de preocupare, balanța comercială înregistrând un deficit de 19,276 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului. Deși această cifră este cu 1,1% mai mică decât în perioada similară din 2025, deficitul de cont curent este estimat la un nivel ridicat de 6,8% din PIB. Pentru comparație, Claudiu Cazacu menționează că Polonia se situează la 2%, în timp ce Ungaria are un deficit de doar 0,1% din PIB, evidențiind discrepanța față de indicatorii românești.
În ceea ce privește politica monetară, se anticipează menținerea ratei dobânzii la 6,5% de către BNR, cu o atenție sporită acordată stabilității ratelor în raport cu cursul de schimb. O depreciere a leului ar putea impune o flexibilitate sporită a cursului, într-un context în care o datorie publică deja amplă face ca scumpirea creditării să erodeze resursele bugetare. Estimările privind cursul de schimb variază, însă nivelul de echilibiat calculat teoretic ar putea indica praguri de 5,54 sau chiar 5,84 în funcție de zona de toleranță aplicată.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici și a stabilității politice este esențială pentru prognozele de mediu lung, în special în contextul inflației din România. În perioadele de volatilitate, deciziile de politică monetară ale BNR și evoluția rezervelor valutare rămân instrumentele principale de gestionare a riscurilor de depreciere a monedei naționale pe piețele internaționale.