Listarea unor pachete minoritare din companiile deținute de stat ar putea atrage investitori instituționali atât în acționariat, cât și în consiliile de administrație, fără ca statul să piardă controlul asupra acestora. Dragoș Mesaroș, director de tranzacționare la Goldring, consideră că astfel de operațiuni ar trebui privite cu mai multă deschidere de către autorități. El subliniază importanța unui Guvern și a Parlamentului în procesul de aprobare a listării unor companii strategice pentru economia națională.
Planul privind listarea unor entități precum Aeroporturi București, Salrom și CEC Bank a fost inclus în PNRR, însă în realitate listările au fost predominant din zona privată. Reprezentantul Goldring menționează companii precum Cris-Tim, Christian Tour și Electro-Alfa ca exemple de entități care au efectuat acest proces. Această situație indică o discrepanță între planurile de dezvoltare ale autorităților și dinamica reală a pieței de capital din România.
În aprilie, cabinetul viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a transmis Guvernului un raport care propune listarea parțială la BVB a 22 de companii de stat. Printre cele trei tranzacții prioritare se numără vânzarea unor pachete suplimentare din Hidroelectrica și Romgaz, alături de o ofertă publică inițială pentru CEC Bank. Estimările din document indică faptul că aceste operațiuni ar putea aduce la buget între 3 și 8 miliarde de lei.
Dragoș Mesaroș a declarat că statul nu își vinde țara prin vânzarea unor pachete de 15-20% din CEC Bank sau Aeroporturi București. El explică faptul că această mișcare ar aduce în consiliile de administrație membri ai fondurilor de pensii, care ar monitoriza activitatea companiilor. Această prezență ar putea asigura că investițiile sunt direcționate către companii care funcționează într-o direcție corectă și sustenabilă.
În ceea ce privește pregătirea pentru listări, doar trei companii s-au înscris pentru fonduri nerambursabile prin PNRR: Microfruits, IT Genetics și Axionet IoT. Acest număr este mult sub estimarea autorităților, care considerau că schema ar putea susține listarea a aproximativ 280 de firme. Deși piața de capital oferă condiții favorabile, cu cerere consistentă din partea investitorilor instituționali și a capitalului străin, interesul pentru fondurile de pregătire rămâne limitat.
Piața de capital din România este influențată de nivelurile ridicate ale indicilor bursieri și de apetitul investitorilor de retail și instituționali. Deși există un potențial mare pentru atragerea de capital, procesul de listare a companiilor de stat rămâne un subiect de dezbatere politică și economică. Eficiența acestor operațiuni depinde de capacitatea autorităților de a implementa structurile de guvernanță propuse prin raportul cabinetului Oana Gheorghiu.