Piața imobiliară din regiunea București-Ilfov a încheiat trimestrul al treilea din anul 2026 într-un ritm de activitate extrem de scăzut. Conform datelor furnizate de SVN România, numărul de locuințe vândute în această zonă a suferit o scădere de peste o treime față de perioada corespondentă din anul 2025. Această evoluție negativă este reflectată și la nivel național, unde declinul total al tranzacțiilor rezidențiale a fost de 17% în raport cu aceeași perioadă de anul trecut.
Performanța negativă a pieței a fost accentuată de o perioadă de instabilitate operațională cauzată de un atac cibernetic asupra ANCPI. Începând cu data de 14 iulie, sistemele informatice ale instituției au fost complet blocate, afectând inclusiv aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra, precum și adresele de e-mail oficiale. Acest blocaj, care a durat aproximativ o lună, a dus la înregistrarea celui mai mic număr de tranzacții rezidențiale de la nivel național din ultimul deceniu, în luna iulie.
Deși luna august a semnalat o ușoară creștere a numărului de tranzacții, nivelul a rămas redus în comparație cu anii precedenți. În luna septembrie s-a observat o revenire puternică a vânzărilor în majoritatea marilor orașe, însă acest impuls nu a fost suficient pentru a compensa scăderile din lunile anterioare. Andrei Sârbu, fondator și CEO SVN Romania, a subliniat că piața a traversat cea mai dificilă perioadă din ultimii ani, avertizând că efectele negative vor persista din cauza procesului lung de căutare a unei locuințe.
Evoluția piețelor regionale a fost extrem de diversificată în acest trimestru. În timp ce Timiș a înregistrat una dintre cele mai bune performanțe, cu o creștere a tranzacțiilor de 6,4% față de 2025, Brașovul a avut rezultate defavorabile. În orașul Brașov, numărul de locuințe vândute a scăzut cu 63,3% față de perioada comparabilă din anul precedent. Scăderi majore au fost observate și în Cluj și Timișoara, unde volumul vânzărilor a fost inferior chiar și celui înregistrat în timpul pandemiei.
Un factor determinant pentru scăderea cererii este modificarea regimului fiscal aplicat locuințelor noi. De la 1 octombrie, cota de TVA pentru locuințele vizate de vechiul regim a crescut de la 9% la 21%. Pentru un imobil cu prețul fără TVA de 300.000 de lei, suplimentul de taxă este de 36.000 de lei, iar pentru unul de 450.000 de lei, diferența ajunge la 54.000 de lei. În cazul unei proprietăți de 600.000 de lei, costul suplimentar este de 72.000 de lei, ceea ce ridică prețul final de la 654.000 de lei la 726.000 de lei.
Contextul economic al tranzacțiilor imobiliare este influențat de reglementările fiscale și de stabilitatea infrastructurii digitale de stat. În prezent, Codul fiscal menține o cotă de TVA de 11% pentru anumite clădiri cu destinație socială, cum ar fi căminele de bătrâni, casele de copii sau centrele de recuperare. Totuși, acest regim fiscal specific nu este aplicabil cumpărătorilor obișnuiți de apartamente sau case, aceștia fiind afectați direct de noile cote de impozitare.