Piețele bursiere din China au suferit o pierdere de aproximativ 2.400 de miliarde de dolari în luna mai, pe fondul incertitudinilor legate de industria inteligenței artificiale. Această scădere majoră apare în contextul competiției dintre Beijing și Statele Unite pentru supremația tehnologică globală în acest domeniu. Indicele STAR 50, care monitorizează companiile de tehnologie și inovare listate la Bursa din Shanghai, a înregistrat o scădere de 40% în luna iunie. Alți indici care includ companii de mari dimensiuni au raportat pierderi de aproximativ 20% în aceeași perioadă.
Sectorul inteligenței artificiale deține o pondere critică în economia chineză, reprezentând peste 40% din valoarea piețelor bursiere din China continentală și Hong Kong, conform datelor Goldman Sachs. Această concentrație face ca orice fluctuație în acest segment să aibă efecte amplificate asupra întregului sistem financiar. În ciuda investițiilor masive efectuate de stat, sectorul tehnologic chinez se confruntă cu dificultăți majore. Cererea internă slabă și profitabilitatea redusă ale companiilor generează semne de întrebare privind capacitatea economiei de a susține o creștere rapidă în domeniul IA.
Guvernul de la Beijing a lansat un fond de investiții de 60 de miliarde de yuani pentru a finanța dezvoltatorii locali, însă rezultatele sunt limitate. Consumatorii chinezi manifestă o reticență clară în ceea ce privește cheltuielile pentru tehnologie, ceea ce împiedică companiile să obțină profituri pe măsura investițiilor făcute. Dan Wang, directoarea pentru China a Eurasia Group, a subliniat că marjele de profit sunt sub așteptări și că există o „anxietate generală” în rândul companiilor. Această stare de incertitudine este alimentată și de creșterea ratelor dobânzilor în SUA.
Riscurile geopolitice și restricțiile comerciale impuse de Occident adaugă presiune suplimentară pe companiile chineze de tehnologie. Statele Unite au interzis roboții umanoizi din China din motive de securitate națională și analizează restricționarea componentelor chinezești în centrele de date. Deoarece China depinde masiv de exporturi, aceste măsuri pot limita accesul la piețele externe într-un moment în care consumul intern nu este suficient de puternic. În acest context, investițiile în robotică, deși susținute de stat, nu generează încă profituri consistente pe piața de masă.
Eforturile de a stimula investițiile locale prin restricționarea capitalului care pleacă în străinătate nu au produs încă rezultate semnificative pe bursele chineze. Deși există optimism în ramuri precum industria sateliților, restul sectorului tehnologic rămâne sub presiune. În contrast, industria americană de inteligență artificială pare să urmeze o traiectorie diferită, cu companii precum Anthropic pregătind listări pe bursă de o amploare uriașă. În timp ce Anthropic ar putea atrage până la 100 de miliarde de dolari, China nu are în prezent nicio listare comparabilă.
Evoluția piețelor financiare chineze este strâns legată de deciziile politice de la nivel central, care stabilesc direcțiile economice pe termen lung. În acest moment, autoritățile evită implementarea unor măsuri de stimulare care ar putea implica riscuri politice majore dacă nu vor produce rezultatele scontate. Deciziile strategice privind tehnologia și investițiile vor fi discutate în cadrul întâlnirilor conducerii Partidului Comunist Chinez, într-un moment în care stabilitatea economică este sub observație constantă.