Agenția americană Moody's a decis retrogradarea ratingului Poloniei la nivelul A3, o mișcare care nu a surprins autoritățile de la Varșovia, dar care marchează un moment critic. Această decizie este prima de acest fel în ultimele douăzeci și patru de ani pentru țara poloneză și aliniază nota oferită de Moody's la cea stabilită anterior de partenerii Fitch și S&P. Retrogradarea vine într-un moment în care presiunea piețelor financiare asupra stabilității economice a Poloniei este tot mai vizibilă.
Situația financiară a Poloniei este marcată de randamente ridicate ale obligațiunilor pe termen de 10 ani, care au depășit pragul de 6%. Această evoluție indică faptul că statul polonez se împrumută la costuri foarte mari, o problemă majoră pentru o economie care a contractat datorii masive în ultimii ani. Comparativ cu vecinii săi, Cehia prezintă un randament de 5,2%, în timp ce Ungaria, deși are un rating mai scăzut, este mai puțin penalizată de piețe.
Proiecțiile bugetare indică faptul că, în anul 2027, Polonia va înregistra un deficit de peste 6% din PIB pentru a treia anul consecutiv. Această direcție reprezintă o schimbare radicală față de perioada anterioară anului 2020, când finanțele publice erau administrate cu responsabilitate. Economistul Marcin Mrowiec de la Grant Thornton avertizează că riscul de a lovi de un „zid” financiar este cel mai mare pericol pentru economia poloneză, deoarece ideea de a găsi mereu fonduri pentru buget pare să se fi terminat.
Eforturile guvernului condus de Donald Tusk pentru echilibrarea bugetului sunt limitate, deoarece multe dintre măsurile propuse au fost blocate de veto-ul președintelui Republicii. Chiar dacă ar fi implementate, aceste măsuri ar acoperi doar 10% din necesarul de reducere a deficitului. În contextul alegerilor de la sfârșitul anului 2027, lansarea unui program de austeritate este considerată dificilă, iar lipsa unui plan complex pe termen lung este observată atât de economiști, cât și de agențiile de rating.
Consiliul fiscal a emis o evaluare severă asupra proiectului de buget pentru 2027, subliniind un dezechilibru profund și de durată. Se estimează că cheltuielile cu dobânzile la datoria publică vor crește de la 2,6% din PIB în 2026 la 3,1% în 2027. Această creștere a costurilor cu dobânzile contribuie la deficit la un nivel similar cu cel al cheltuielilor pentru apărare, care reprezintă însă doar un sfert din creșterea cheltuielilor statului.
Instabilitatea economică poloneză se suprapune peste un context global incert, marcat de riscuri geopolitice. O eventuală escaladare în Orientul Mijlociu ar putea afecta lanțurile de aprovizionare și sectorul energetic, alimentând inflația. Astfel, presiunea asupra piețelor de obligațiuni ar putea crește, afectând direct capacitatea de finanțare a Poloniei într-un mediu internațional deja deteriorat.