Generația Gen Z, formată din persoanele născute în perioada 1997-2012, deține un profil financiar distinct marcat de un acces sporit la resurse și oportunități de investiții. Această categorie de vârstă, cuprinsă între 14 și 29 de ani, beneficiază de salarii de început mai ridicate și de un nivel ridicat al moștenirilor provenite de la părinți sau bunici. Spre deosebire de generațiile anterioare, aceștia au acces la o gamă variată de active, depășind depozitele bancare sau imobiliarele clasice.
Un aspect central al comportamentului financiar al acestui grup este asumarea riscurilor prin investiții în criptoactive. Românii dețin peste 12 miliarde de euro în aceste active, iar Gen Z contribuie semnificativ la această cifră, alături de milenialii născuți între 1981 și 1996. Această preferință pentru digital este evidențiată și de faptul că România ocupă primul loc în Europa din cele 21 de țări analizate de BNR în acest segment.
În ceea ce privește accesul la produse bancare complexe, Gen Z manifestă o reticență majoră față de creditarea, în special în cazul creditelor pentru locuință. Această abordare influențează direct mobilitatea socială, amânând plecarea din casa părinților pentru a evita cheltuielile cu chiria sau ratele bancare. În loc de investiții imobiliare, acești tineri preferă să își utilizeze veniturile pentru socializare și evenimente precum Untold, Beach, Please! sau Electric Castle.
De asemenea, această generație prezintă un grad de internaționalizare ridicat, beneficiind de o mobilitate globală mult mai facilă decât generațiile precedente. Diferențele de costuri ale biletelor de avion și facilitățile de viză au permis acestor tineri să călătorească mult mai des. Această experiență extinsă se îmbină cu un nivel ridicat de încredere în sine, într-un context în care majoritatea nu au experimentat încă o criză economică majoră.
Contextul economic actual indică însă o schimbare de paradigmă, cu o scădere a ritmului de creștere a salariilor și a numărului de joburi de tip entry level. Deși piața din marile orașe românești rămâne activă, recesiunea și integrarea inteligenței artificiale în procesele de business încep să limiteze oportunitățile de internship. Această „răceală” economică marchează trecerea de la o perioadă de creștere continuă la una de adaptare la o piață mai restrictivă.
Pe măsură ce Gen Z va prelua puterea de cumpărare și controlul în mediul de business, structura piețelor de consum și de real estate ar putea suferi modificări profunde. Dacă tendința de a evita împrumuturile în favoarea veniturilor ridicate se menține, instituțiile financiare vor trebui să își ajusteze produsele. Momentan, siguranța oferită de resursele familiale le permite acestor tineri să gestioneze cheltuielile cu un nivel redus de stres financiar.