Cursul valutar al euro a ajuns la 5,2647 lei marți, 22 septembrie, reprezentând un nivel de aproape jumătate de ban sub maximul oficial înregistrat în cursul anului 2026. Această evoluție reflectă o presiune crescută asupra monedei naționale, în condițiile în care inflația rămâne de peste două ori mai mare decât ținta stabilită de BNR. Factorii externi, precum prețul petrolului apropiat de 100 de dolari pe baril din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, contribuie la volatilitatea pieței.
Analiza datelor arată că euro a crescut cu 3,42% față de începutul anului, când era cotat la 5,0905 lei pe 5 ianuarie. Deprecierea leului față de moneda europeană este calculată la aproximativ 3,31%, o diferență ce provine din baza de calcul utilizată pentru fiecare monedă. Piața interbancară a înregistrat deja perioade de tensiune în care cotațiile au apropiat pragul de 5,30 lei, semnalând o scădere a stabilității valutare.
Sondajul Asociației CFA România indică faptul că 84% dintre analiști prevăd continuarea deprecierii leului în următoarele 12 luni. Media estimărilor pentru cursul EUR/RON indică un nivel de 5,2901 lei peste șase luni și de 5,3445 lei la un an. Dacă aceste prognoze se vor împlini, față de nivelul actual de 5,2647 lei, creșterea cursului euro va fi de aproximativ 1,52%, ceea ce ar însemna o scumpire semnificativă a importurilor.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că efectele ajustării bugetare pot fi anulate de șocurile externe și de criza politică internă. Acesta estimează o recesiune de aproximativ 1% în 2026, menționând că traiectoria inflației ar putea fi influențată de politicile băncilor centrale. Capacitatea de a menține un curs lent este condiționată de viteza corecției bugetare și de stabilitatea politică necesară pentru a evita pierderea încrederii investitorilor.
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat că perspectivele pentru 2026 sunt rezervate, existând riscul de a intra în zona de stagflație. Această stare este caracterizată prin stagnare economică concomitentă cu o inflație ridicată, având în vedere că revenirea în intervalul țintei BNR este estimată abia în ultimul trimestru din 2027. Ajustarea deficitului comercial s-a produs mai degrabă prin reducerea consumului și a importurilor, nu prin creșterea exporturilor.
În contextul economic actual, deficitarul contului curent a ajuns la 16,29 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului 2026. Această cifră este în creștere față de perioada similară din 2025, când deficitarul era de 15,71 miliarde de euro. Presiunea asupra leului este accentuată de faptul că dezechilibrele economice s-au redus mai lent decât prognozase banca centrală, influențate de costurile externe și de incertitudinea guvernamentală.