Perspectiva de redresare a leului este strâns legată de capacitatea României de a forma un nou guvern și de implementarea reformelor economice necesare. Conform unui raport Bloomberg Intelligence, moneda națională rămâne sub presiune, fiind subevaluată cu 4,1% față de euro conform modelului BEER. Situația actuală este marcată de un deficit de cont curent ridicat, care limitează sprijinul politicilor economice într-un context de înăsprire fiscală severă.
Evoluția pe termen scurt depinde critic de acțiunile președintelui Nicușor Dan de a evita alegerile anticipate. Dacă nu se ajunge la un guvern până la sfârșitul lunii noiembrie, opoziția ar putea solicita scrutin anticip, un scenariu în care formația AUR este cotată cu șanse mari de câștig. Un astfel de rezultat ar putea bloca consolidarea fiscală, lăsând banca centrală cu instrumente limitate, precum furnizarea de lichiditate sau o monedă mai slabă.
Pe termen mediu, perspectivele sunt neutre, în timp ce pe termen lung există un potențial de apreciere dacă se reușește consolidarea fiscală. O revenire a activelor locale depinde de succesul reformelor menite să stimuleze investițiile și creșterea economică. Cooperarea cu UE, facilitată de alegerea unui președinte orientat spre reforme, a ajutat la prevenirea unei adâncirii deficitelor gemene și a protejării ratingului de țară împotriva unor retrogradări iminente.
Contextul inflaționist rămâne un factor de risc major, cu o traiectorie ascendentă estimată de BNR până la sfârșitul anului 2026. Inflația a crescut la 7,9% în iunie 2025, după expirarea plafonării prețurilor la energie, și a continuat să crească spre 10% din cauza taxelor. Deși în septembrie 2026 inflația a scăzut la 6,2%, Banca Națională a României avertizează că costurile cu energia și materiile prime vor menține presiunea pe prețuri.
Indicatorii de stabilitate financiară arată că rezervele totale ale României au ajuns la 72,3 miliarde EUR la sfârșitul lunii septembrie. Această sumă reprezintă o scădere de 4,7 miliarde EUR față de finalul anului 2025, reflectând ieșirile de capital cauzate de incertitudinea politică. În paralel, deficitul bugetar s-a redus la 6% din PIB în august, după implementarea unui pachet fiscal multianual care a inclus majorări de taxe și înghețarea salariilor.
În cadrul cadrului macroeconomic actual, România gestionează un deficit de cont curent de 7,8% în perioada de 12 luni încheiată în iulie 2026. Această valoare este influențată de evoluția nefavorabilă a raportului de schimb, care menține ridicată valoarea importurilor. Deși transferurile de fonduri UE au acoperit 27% din acest deficit, stabilitatea pe termen lung va depinde de atragerea de investiții străine directe și de reducerea dependenței de îndatorare.