Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a indicat faptul că regimul de politică monetară staționară, caracterizat prin menținerea dobânzii-cheie la nivelul de 6,5% de peste doi ani, este probabil să se prelungească cu încă o serie de trimestre. Această abordare vine într-un context în care România se pregătește să consemneze un record european în ceea ce privește stabilitatea prețurilor. Conform oficialului, economia românească deține cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune și chiar din Uniunea Europeană.
Analizând parcursul economic, Cosmin Marinescu a subliniat că, în cei 21 de ani de la adoptarea țintirii inflației în 2005, rata prețurilor s-a situat în intervalul țintei doar în 6 ani. În restul perioadei, inflația a depășit țintele stabilite, fiind deasupra acestora timp de 12 ani. Viceguvernatorul a argumentat că problema nu constă în strategia de țintire, ci în transformarea analizei într-un mecanism decizional automat, pleadând pentru reintegrarea evoluției masei monetare și a creditului în fundamentarea deciziilor.
Situația fiscală a influențat semnificativ spațiul de manevră al BNR, în special în anul 2024, marcat de un deficit ESA de 9,3% din PIB. Cosmin Marinescu a descris acest nivel ca fiind cel mai amplu derapaj față de ținta asumată, comparând politicile de cheltuieli publice cu un fenomen de tip „helicopter money”. Deși exista un impuls bugetar, politica monetară a virat prociclic prin reduceri de dobândă în iulie și august 2024, deși presiunile salariale și fiscale indicau necesitatea ajustării.
În anul 2025, inflația a depășit pragul de 10% pentru câteva luni, însă BNR a refuzat majorarea dobânzii din cauza naturii temporare a șocului, generat de creșterea TVA-ului și a impozitelor indirecte. Viceguvernatorul a explicat că o majorare într-un an cu deficit de cerere ar fi afectat credibilitatea instituției. În 2026, provocările au fost amplificate de șocurile externe, precum conflictul din Orientul Mijlociu, care au impus revizuiri ale prognozelor într-un mediu economic cu riscuri recesive.
Evoluția masei monetare M3 a oferit semnale importante, apropiindu-se de 16% în 2021, ceea ce a precedat un vârf al inflației de 16,8% în noiembrie 2022. Cosmin Marinescu a observat că reducerile de dobândă din 2024 au reînsufțit dinamica creditării, în special creditul neguvernamental în lei care a crescut cu 11,5%. Deși schimbarea politicii fiscale a încetinit ulterior creditarea, dinamica rămâne robustă, necesitând o abordare de prudență pentru a evita finanțarea deficitelor publice prin politica monetară.
Contextul macroeconomic general indică o încercare de consolidare a finanțelor publice, deficitul bugetar fiind raportat la 3,81% din PIB după primele nouă luni ale anului 2026. Această evoluție urmează perioada de expansiune masivă, în care investițiile au depășit pragul de 107 miliarde de lei. Stabilizarea macroeconomiei depinde astfel de un echilibru între controlul masei monetare și continuarea măsurilor de consolidare fiscală necesare pentru reducerea datoriei publice.