România se pregătește să marcheze un record european în ceea ce privește durata unei politici monetare staționare, conform unei analize publicate de viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu. Acesta indică faptul că parcursul actual, marcat de menținerea dobânzii de referință la nivelul de 6,5% din august 2024, este probabil să se extindă pe parcursul mai multor trimestre viitoare. Această stabilitate a ratelor de dobândă vine într-un context în care economia românească gestionează presiuni inflaționiste persistente.
Analiza subliniază că România deține cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune și chiar din Uniunea Europeană, având o experiență de 21 de ani de la adoptarea regimului de țintire a inflației în 2005. În acest interval, rata inflației a reușit să se situeze în intervalul țintei doar în 6 ani, în timp ce timp de 12 ani aceasta a rămas peste nivelul stabilit. Cosmin Marinescu susține că problema nu rezidă în strategia de țintire, ci în transformarea analizei într-un mecanism decizional automatizat.
Viceguvernatorul a criticat faptul că politica monetară a virat prociclic în anul 2024, prin reduceri de dobândă efectuate în iulie și august, în ciuda presiunilor din dinamica salarială și a impulsului bugetar. Această mișcare a avut loc într-un moment în care deficitul ESA a atins 9,3% din PIB, fiind cel mai amplu derapaj față de ținta asumată. Această expansiune bugetară, comparată de Cosmin Marinescu cu un „helicopter money”, a îngratit spațiul de manevră al politicii monetare.
În perioada 2025-2026, deciziile de menținere a dobânzii au fost impuse de provocări neanticipate, inclusiv șocuri externe precum conflictul din Orientul Mijlociu, care a generat presiuni asupra prețurilor la energie. Deși inflația a depășit pragul de 10% în 2025, BNR a refuzat majorarea dobânzii pentru a nu afecta credibilitatea politicii monetare într-un an caracterizat de deficit de cerere. Această abordare a fost necesară pentru a evita întărirea caracterului prociclic al deciziilor economice.
Evoluția masei monetare rămâne un indicator critic pentru monitorizarea riscurilor, având în vedere că în 2021 creșterea masei monetare M3 a ajuns la 16%, urmată de un vârf al inflației de 16,8% în noiembrie 2022. Reducerile de dobândă din 2024 au stimulat creditarea, creditul neguvernamental în lei crescând cu 11,5%, iar cel al gospodăriilor populației cu peste 13%. Cosmin Marinescu pledează pentru o strategie care să combine rigoarea modelelor economice cu o analiză profundă a masei monetare.
Stabilitatea macroeconomică a României depinde în prezent de capacitatea de a gestiona deficitele bugetare și creșterea datoriei publice. În contextul actual, consolidarea finanțelor publice este considerată o provocare majoră pentru menținerea echilibrului economic. Băncile centrale trebuie să acționeze ca gardieni ai monedei pentru a evita hazardul moral și creșterea necontrolată a datoriilor de stat pe termen lung.