Inflația poate genera un avantaj financiar pentru persoanele care au contracte de credit, deoarece valoarea reală a datoriei scade pe măsură ce prețurile cresc. Atunci când inflația este mai mare decât dobânda aplicată de bancă, creditatul obține un câștig real, deoarece suma datorată rămâne constantă, în timp ce puterea de cumpărare a banilor scade. Totuși, acest beneficiu este limitat de tipul de dobândă contractat, cel variabil fiind adesea mai costisitor decât rata inflației.
Datele Biroului de Credit arată că la sfârșitul anului 2025, 4,58 milioane de persoane aveau 8,15 milioane de credite. În septembrie 2026, populația datora băncilor 204,98 miliarde de lei în credite în lei, o creștere de 9,2% față de septembrie 2025, și 13,84 miliarde de lei în valută. Un exemplu concret este o datorie de 100.000 de lei care, într-un an cu inflație de 6,61%, valorează cu 6,2% mai puțin, însă câștigul depinde dacă dobânda plătită este sub acest nivel.
Pentru a optimiza situația financiară, creditatul poate opta pentru plata anticipată a creditului cu cea mai mare dobândă. Această manevră este rentabilă atunci când dobânda creditului depășește randamentul pe care l-ar obține dacă ar păstra banii în economii sau în titluri Tezaur. De asemenea, trecerea de la o dobândă variabilă la una fixă prin refinanțare poate reduce rata lunară, oferind stabilitate chiar dacă prețurile pe piață continuă să crească semnificativ.
În cazul creditelor cu dobândă variabilă, rata este influențată de indicele IRCC, care reflectă dobânda la care băncile se împrumută între ele. Recent, IRCC a crescut de la 5,57% la 5,61%, ceea ce crește rata unor credite de 320.000 de lei. De asemenea, o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 26 octombrie precizează că, în cazul scadenței anticipate, banca nu poate cere dobânda pentru anii rămași din contract, ci doar până în ziua solicitării.
Situația dobânzilor este influențată de așteptările privind inflația viitoare. Deși inflația a coborât la 6,2% în august, BNR a decis să mențină dobânda fără scăderi, anticipând posibile creșteri ale prețurilor până la finalul anului. Băncile monitorizează prognozele, iar rata variabilă poate scădea doar atunci când instituțiile financiare vor anticipa o inflație mai mică, similar cu prognoza BNR care estimează un nivel de 3,4% pentru decembrie 2027.
Contextul economic actual este marcat de o monitorizare atentă a indicatorilor de consum și de venituri. În timp ce salariul mediu net a crescut cu 5,6% într-un an, puterea de cumpărare a acestuia este influențată direct de evoluția prețurilor. Această dinamică între creșterea veniturilor și rata inflației determină cât de mare este povara ratelor lunare asupra bugetului personal al fiecărui creditat din România.