Intervențiile guvernelor în procesele de preluare a instituțiilor bancare din cadrul Uniunii Europene pot alimenta protecționismul și fragmentarea pieței unice, conform unui studiu realizat pentru comisia ECON a Parlamentului European. Analiza, semnată de Christos Gortsos și Enrico Tinti și publicată în octombrie 2026, compară regimurile de control din Franța, Germania, Italia și Spania. Autorii subliniază că, deși securitatea și ordinea publică sunt interese legitime, aceste mecanisme nu trebuie utilizate pentru a direcționa creditarea și investițiile către economiile naționale.
Studiul analizează modul în care puterea de intervenție diferă în funcție de natura tranzacțiilor, distingând achizițiile realizate de investitori din țări terțe de cele efectuate între investitori din UE sau din aceeași țară. Autorii avertizează că obiectivele pur economice nu pot justifica restricții asupra libertăților pieței unice. În cazul investițiilor din afara UE, controlul poate fi o protecție legitimă împotriva amenințărilor la securitate, însă aplicarea unor astfel de restricții pentru investitorii europeni este controversată, deoarece poate ascunde interese economice protecționiste.
Cazul UniCredit–Banco BPM este utilizat ca exemplu pentru a ilustra suprapunerea mecanismelor de control. În aprilie 2025, guvernul a impus condiții ofertei UniCredit prin prerogativele speciale de control al investițiilor, în timp ce Comisia a autorizat concentrarea în iunie. Ulterior, la 22 iulie 2025, UniCredit și-a retras oferta. Ca urmare, la 21 noiembrie 2025, Comisia a deschis o procedură privind legislația italiană, considerând că aceasta ar putea permite intervenții economice nejustificate care să se suprapună cu competențele BCE.
În Spania, tentativa de preluare a Banco Sabadell de către BBVA a eșuat în octombrie 2025, după ce guvernul a impus condiții suplimentare prin procedura de concurență. Această intervenție nu a utilizat mecanismul de verificare a investițiilor străine, ci dreptul concurenței. Comisia a deschis procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor la 17 iulie 2025, contestând amploarea competențelor guvernamentale, procesul fiind completat ulterior printr-o scrisoare din 4 iunie 2026 privind cerințele de capital aplicabile fuziunilor.
Analiza recomandă implementarea unor soluții la nivelul Uniunii și o supraveghere prudențială solidă pentru a susține competitivitatea grupurilor europene prin consolidări transfrontale. Autorii susțin că evaluările tehnice independente trebuie să înlocuiască intervențiile politice care folosesc securitatea drept pretext pentru a impune preferințe naționale în politica de creditare. În loc de restricții bazate pe interese economice imediate, se propune utilizarea unor garanții de concurență și prudențiale pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar european.
Această cercetare se înscrie în dezbaterea privind competitivitatea bancară, lansată de Comisia Europeană prin comunicarea din 17 iulie 2026. Executivul european urmărește o piață mai integrată și o utilizare mai eficientă a capitalului. Conform explicațiilor publicate la 30 iulie, directorul general al DG FISMA, John Berrigan, a indicat primul trimestru al anului 2027 pentru prezentarea propunerilor legislative, care vizează simplificarea cerințelor și menținerea stabilității financiare în cadrul zonei.