Un nou studiu realizat de BCR relevă un decalaj semnificativ între accesul la informații financiare și aplicarea acestora de către cetățeni. Deși 7 din 10 adulți din marile orașe afirmă că găsesc ușor informații despre bani, 1 din 3 recunoaște că nu reușește să le utilizeze în practica zilnică. Rezultatele fac parte dintr-un raport privind alfabetizarea financiară, elaborat cu sprijinul Asociației Brașov 2050, impact2050 și BrandBerry.
Programul de educație financiară Școala de Bani, lansat de BCR în 2016, a ajuns la aproximativ 1,2 milioane de oameni din întreaga țară. Pe parcursul celor zece ani de activitate, peste 3.000 de angajați ai băncii au participat ca profesori voluntari pentru a susține acest proces educațional gratuit. Studiul arată că educația financiară influențează comportamentul, însă provocarea principală rămâne transformarea cunoștințelor în obiceiuri durabile.
Din perspectiva comportamentului, 77,6% dintre persoanele care au urmat cursuri de educație financiară spun că au devenit mai atente la cheltuieli. Totodată, 39,4% dintre acești participanți declară că au început să investească, însă 28,5% recunosc că le este în continuare dificil să aplice informațiile învățate. Teama de a lua decizii greșite și incertitudinea economică apar constant ca bariere în relația oamenilor cu resursele financiare.
Cercetarea subliniază importanța regulilor simple, precum metoda 50/30/20, care este cea mai reținută de cursanți pentru gestionarea bugetului. De asemenea, economisirea sumelor mici este considerată o lecție esențială pentru construirea unor obiceiuri sănătoase prin consecvență. Un alt aspect relevant este rolul comunicării în familie, deoarece 51,5% dintre persoanele educate financiar discută cel puțin lunar despre investiții, un procent semnificativ mai mare decât la restul respondenților.
Înțelegerea riscului este crucială pentru a depăși barierele psihologice legate de investiții și inflație. Participanții din focus-grupuri au menționat teama de fraude financiare și nesiguranța legată de pensii ca motive pentru lipsa de acțiune. Pentru o mai bună integrare a conceptelor, oamenii solicită explicații pas cu pas, simulări pentru situații dificile și instrumente de protecție, având nevoie de o continuitate a procesului de învățare după finalizarea primelor cursuri.
Situația din România reflectă o prudență ridicată, dar și o lipsă de competențe tehnice. Conform datelor Flash Eurobarometrului din 2023, românii au un scor de 82% la comportamentele financiare declarate, față de media europeană de 65%. Totuși, la capitolul cunoștințe financiare, doar 13% dintre români ating un nivel ridicat, într-o comparație cu 26% la nivelul Uniunii Europene, indicând necesitatea unei educații mai profunde.