Procesul de creditare de consum în România a atins un nivel de viteză remarcabil, cu decizii luate în medie în mai puțin de 30 de secunde. Această evoluție tehnologică permite instituțiilor financiare să gestioneze volume de peste un milion de decizii pe an, oferind în același timp un avantaj competitiv prin rate de conversie mai ridicate. Lucian Daia, CTO al Zitec, a subliniat că rapiditatea nu trebuie să implice sacrificarea calității evaluării, ci este rezultatul unor sisteme optimizate.
Tehnologia permite rularea simultană a verificărilor și efectuarea unor etape de control în avans, eliminând astfel blocajele procesului tradițional. Lucian Daia explică faptul că utilizarea inteligenței artificiale și a sistemelor complexe poate duce chiar la decizii de creditare superioare celor clasice. Un exemplu relevant este segmentul Buy Now, Pay Later (BNPL), unde deciziile sunt luate aproape instantaneu, menținând în același timp rate reduse de neplată pentru instituțiile care utilizează aceste soluții digitale.
O altă abordare a vitezei este prezentată de Nexent Bank, unde procesul de obținere a unui card de credit poate fi finalizat în doar cinci minute. Antar Turgay, Retail Banking Director Nexent Bank, menționează că decizia de creditare se ia în câteva secunde, iar clientul poate utiliza imediat cardul digital prin Google Pay sau Apple Pay. Această automatizare acoperă proceduri standard precum verificarea identității, semnătura digitală, evaluarea eligibilității și verificarea istoricului de credit.
Atunci când solicitările nu pot fi procesate automat, băncile prioritizează identificarea rapidă a problemei și comunicarea imediată cu clientul. Antar Turgay precizează că lipsa unor documente sau neconcordanțele nu indică neapărat un risc ridicat, ci necesită doar o intervenție umană care poate fi rezolvată în mai puțin de jumătate de oră. Acest management al excepțiilor este crucial în mediul retail, în special pentru achizițiile în rate efectuate direct în magazinele fizice.
Transformarea digitală forțează băncile să treacă de la simple aplicații funcționale la sisteme flexibile, axate pe experiența utilizatorului și scalabilitate. Lucian Daia observă că, în trecut, accentul se punea pe acoperirea nevoilor de bază, însă competiția cu fintech-urile impune acum investiții masive în interfață și rapiditate. Anul 2026 este considerat un punct de cotitură, fiind perioada în care implementările de inteligență artificială încep să aducă rezultate concrete și valoare de business reală în sectorul bancar românesc.
Evoluția digitalizării în sectorul financiar este o tendință globală, în care integrarea serviciilor prin smartphone și utilizarea semnăturilor digitale au devenit standarde de piață. În România, acest proces este susținut de o infrastructură tehnologică tot mai robustă, care permite interconectarea rapidă între bănci și bazele de date necesare pentru verificarea instantanee a istoricului de credit și a eligibilității solicitanților.