Uniunea Europeană implementează noi strategii pentru a anticipa eventualele crize ale materiilor prime critice, esențiale pentru tehnologiile moderne. Proiectul de cercetare MaaSiveTwin, finanțat de UE pe o perioadă de patru ani, vizează cartografierea provenienței acestor resurse și identificarea punctelor vulnerabile din lanțurile de aprovizionare globale. Echipa de cercetători implică experți din Cipru, Germania, Grecia, Polonia, Serbia și Elveția pentru a înțelege modul în care materialele ajung în Europa.
Complexitatea rețelelor de aprovizionare reprezintă o provocare majoră pentru întreprinderile europene, care au nevoie de surse alternative în cazul unor perturbări. Christian Thies, expert în lanțuri de aprovizionare la Universitatea Tehnică din Hamburg, Germania, subliniază că este extrem de dificil pentru consumatori și companii să înțeleagă originea exactă a produselor. Această lipsă de transparență transformă procesul de monitorizare într-un puzzle global complex, unde datele sunt dispersate în rapoarte diverse.
Pentru a rezolva această problemă, cercetătorii utilizează inteligența artificială pentru a analiza volume mari de informații publice și imagini din satelit. Tehnologia permite crearea unor gemeni digitali, reprezentări computerizate ale siturilor industriale și ale lanțurilor de aprovizionare din lumea reală. Marios Antonakakis, cercetător la Universitatea Tehnică din Creta, explică faptul că acești gemeni digitali permit simularea unor scenarii pentru a vedea ce s-ar putea întâmpla în cazul unor evenimente specifice.
Dependența Europei de furnizori externi este marcată de o concentrare masivă a proceselor de rafinare în alte regiuni. China prelucrează aproximativ 90% din grafitul cu grad de puritate pentru baterii, peste jumătate din manganul de mare puritate și peste 75% din pământurile rare. Susana Darma, analistă la Battronics, precizează că cererea europeană pentru aceste materiale este în creștere constantă, fiind vitală pentru mobilitatea electrică, energia eoliană și sectorul apărării.
Obiectivul final al cercetătorilor este trecerea de la simpla cunoaștere a provenienței la anticiparea deficitelor înainte ca acestea să afecteze industria. Aura Tolosa, inginer chimist la Battronics, menționează că prin analiza datelor privind producția, transportul și prețurile, se pot anticipa efectele unor evenimente neprevăzute. Acest lucru ar putea oferi companiilor timpul necesar pentru a găsi furnizori alternativi sau pentru a ajusta nivelurile de producție în fața unor șocuri de aprovizionare.
Regulamentul UE privind materiile prime critice din 2024 impune ținte strategice pentru a reduce dependența de țări terțe. Până în 2030, Uniunea Europeană urmărește să extragă cel puțin 10% din consumul anual de materii prime strategice, să prelucreze minim 40% și să recicleze 25%. De asemenea, se dorește limitarea importurilor dintr-o singură țară la maximum 65% din consumul anual pentru orice materie primă strategică.