Amânarea rectificării bugetare ar putea genera costuri pentru economia română cuprinse între 10 și 15 milioane de lei pe zi, ceea ce reprezintă o sumă de 300-450 de milioane de lei lunar. Această situație este cauzată de întârzierile plăților statului către companii și de creșterea cheltuielilor suplimentare aferente dobânzilor și penalităților. Analiza realizată de Frames indică faptul că rectificarea întârziată nu reprezintă o economie, ci o datorie amânată cu dobândă care afectează lichiditatea firmelor.
Lista restanțelor de plată de către stat este extinsă, afectând mai mulți actori economici majori. Companiile de construcții așteaptă plata unor facturi de aproximativ 15 miliarde de lei pentru lucrări publice, în timp ce furnizorii de energie au restanțe de între 5 și 8 miliarde de lei din schemele de compensare. În plus, Casa Națională de Asigurări de Sănătate are nevoie de 6,4 miliarde de lei până la finalul anului pentru spitale, medicamente compensate și programe naționale. Sentințele privind salariile magistraților adaugă încă aproape 13 miliarde de lei la datorii.
Costurile cu dobânzile la datoria publică au înregistrat creșteri semnificative în primele nouă luni ale anului. După această perioadă, cheltuielile pentru dobânzi au ajuns la 50,6 miliarde de lei, cu o diferență de aproape 11 miliarde de lei față de anul trecut. România plătește zilnic aproximativ 185 de milioane de lei doar pe dobânzi. Pentru restanțele de 15 miliarde de lei către constructori, firmele trebuie să apeleze la finanțări bancare cu dobânzi de 9-10% pe an, ceea ce înseamnă un cost de aproape 4 milioane de lei pe zi.
Riscul de pierdere a credibilității pe piețele financiare reprezintă un alt factor critic menționat în document. Agențiile de rating urmează să reevalueze România în ianuarie, solicitând un buget clar și adoptat la timp. O creștere de doar 0,5 puncte procentuale a dobânzilor la care statul se împrumută pentru refinanțarea celor 250 de miliarde de lei anual ar însemna un cost suplimentar de 1,25 miliarde de lei pe an, adică aproximativ 3,5 milioane de lei pe zi.
Impactul amânării se resimte și în sectorul medical de urgență, unde lipsa de fonduri pune în pericol funcționarea serviciilor. Ministerul Sănătății a avertizat că unitățile de primiri urgențe și serviciul de ambulanță riscă probleme de funcționare din cauza lipsei banilor noi. Este necesar un aport de 227 de milioane de lei, dintre care 102 milioane pentru salariile din urgențe și 25 de milioane pentru ambulanțe. Un serviciu de urgență blocat nu poate fi recuperat ulterior printr-o rectificare bugetară ulterioară.
În contextul economic actual, gestionarea bugetului de stat prin rectificări este un instrument esențial pentru menținerea echilibrului dintre cheltuielile publice și capacitatea de plată a statului. Întârzierea acestor procese legislative poate influența direct indicatorii de performanță economică și stabilitatea financiară a companiilor care depind de contractele cu autoritățile publice.