Amânarea procesului de rectificare bugetară în România poate genera costuri suplimentare pentru economie cusume între 10 și 15 milioane de lei în fiecare zi. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că această întârziere nu reprezintă o economie pentru stat, ci duce la acumularea unor obligații financiare tot mai costisitoare. Suma zilnică de aproximativ 2–3 milioane de euro contribuie la creșterea presiunii asupra lichidităților companiilor și la dificultatea finanțării serviciilor publice esențiale.
Solicitările de fonduri venite din partea ministerelor au ajuns la nivelul de aproape 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 3% din PIB. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a propus inițial două etape de ajustare: o rectificare pentru cheltuieli urgente până la sfârșitul lunii octombrie și una pentru finalul lunii noiembrie. Totuși, volumul cererilor ridică semne de întrebare privind planificarea cheltuielilor publice, în contextul obligațiilor deja acumulate de stat către furnizori și companii.
Restanțele bugetare includ sume de miliarde de lei către diverse sectoare, precum cele de 15 miliarde de lei către firmele de construcții sau între 5 și 8 miliarde de lei către furnizorii de energie pentru schemele de compensare. De asemenea, statul are obligații de aproximativ 13 miliarde de lei legate de drepturile salariale ale magistraților și un necesar de 6,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Lipsa acestor fonduri poate afecta direct funcționarea spitalelor și a programelor de medicamente compensate.
Costurile de finanțare pentru companii adaugă o presiune imensă, în special în sectorul construcțiilor, unde finanțarea bancară poate genera costuri de aproape 4 milioane de lei pe zi. Dacă se aplică și penalitățile legale de întârziere, de aproximativ 14,5% pe an, impactul poate ajunge la 6 milioane de lei zilnic. La aceste cifre se adaugă restanțele din sectorul energetic, estimate între 1,3 și 3 milioane de lei pe zi, și dobânzile pentru salariile magistraților, evaluate la 4 milioane de lei zilnic.
Riscurile se extind și asupra credibilității fiscale, în contextul reevaluării ratingului de țară de către agențiile internaționale de rating programată pentru ianuarie. O majorare de doar 0,5 puncte procentuale a costului de finanțare pentru împrumuturile și refinanțările anuale de 250 de miliarde de lei ar însemna cheltuieli suplimentare de 1,25 miliarde de lei pe an. Această situație ar putea amplifica factura bugetară, afectând capacitatea statului de a gestiona datoria publică și de a menține încrederea investitorilor.
Serviciile medicale de urgență se confruntă cu riscuri imediate, Ministerul Sănătății avertizând că lipsa fondurilor ar putea afecta unitățile de primiri urgențe și ambulanțele începând din noiembrie. Nevoia de finanțare este de 227 de milioane de lei, inclusiv 102 milioane pentru salariile personalului de urgență și 25 de milioane pentru ambulanțe. În paralel, sectorul construcțiilor anticipează o deteriorare a activității, cu un sold conjunctural de minus 16%, conform datelor Institutului Național de Statistică.