Amânarea rectificării bugetare de către stat poate genera costuri economice zilnice cuprinse între 10 și 15 milioane de lei. Această estimare, realizată de Frames, indică faptul că întârzierea plăților către companii și instituții reprezintă o datorie amânată cu dobândă, care va reveni în final bugetului sub formă de penalități și costuri de finanțare suplimentare.
Lista restanțelor de plată este extinsă, incluzând aproximativ 15 miliarde de lei pentru firmele de construcții și între 5 și 8 miliarde de lei pentru furnizorii de energie prin schemele de compensare. De asemenea, sentințele definitive privind salariile magistraților reprezintă o datorie de aproape 13 miliarde de lei, în timp ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate are nevoie de 6,4 miliarde de lei pentru spitale, medicamente și programe naționale.
Costul financiar al acestei situații este alimentat semnificativ de dobânzile plătite de stat, care au ajuns la 50,6 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului. Această sumă este cu aproape 11 miliarde de lei mai mare față de perioada precedentă, ceea ce înseamnă că România plătește zilnic aproximativ 185 de milioane de lei doar pe dobânzi. Restanțele către firme sunt o formă de datorie care nu apare în statistici, dar care este plătită de alte entități.
Sectorul construcțiilor este lovit sever, managerii anticipând o scădere a activității de -16% conform datelor INS. Pentru cele 15 miliarde de lei neîncasate, firmele trebuie să apeleze la finanțări bancare cu dobânzi de 9-10% pe an, ceea ce înseamnă un cost de aproape 4 milioane de lei pe zi. Dacă se aplică penalitățile legale de întârziere de 14,5% pe an, factura urcă la 6 milioane de lei pe zi.
Un risc major este legat de credibilitatea pe piețele financiare și de evaluările agențiilor de rating programate pentru ianuarie. O creștere de doar 0,5 puncte procentuale a dobânzilor la refinanțarea celor 250 de miliarde de lei împrumutate anual ar însemna un cost suplimentar de 1,25 miliarde de lei pe an. Practic, fiecare săptămână de amânare transmite piețelor faptul că statul nu își controlează cheltuielile în mod eficient.
Pe lângă impactul financiar, amânarea rectificării pune în pericol funcționarea serviciilor medicale de urgență. Ministerul Sănătății a avertizat că unitățile de primiri urgențe și serviciul de ambulanță riscă să nu funcționeze normal fără un aport de 227 de milioane de lei. Această sumă include 102 milioane pentru salariile din urgențe și 25 de milioane pentru ambulanțe, fiind critică pentru menținerea capacității de intervenție.
În contextul economic actual, deciziile privind bugetul de stat sunt monitorizate atent de indicatorii macroeconomici. În timp ce cursul leului a cunoscut perioade de apreciere față de principalele valute, presiunile asupra bugetului rămân ridicate din cauza necesarului de subvenționare și a datoriilor acumulate. Gestionarea lichidităților rămâne un punct critic pentru stabilitatea fiscală a țării.