Întreprinderile mici și mijlocii din România se confruntă cu patru probleme structurale majore care le limitează dezvoltarea, a declarat Ana-Maria Icătoiu, Președinte Executiv la Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM). În cadrul conferinței Reindustrializarea României – noul context și redefinirea priorităților regionale și europene, organizată de CursDeGuvernare.ro, aceasta a subliniat dificultățile legate de costurile energetice, nivelul scăzut de inovare, digitalizarea superficială și accesul deficitar la capitalul de lucru.
În ceea ce privește inovarea și digitalizarea, Ana-Maria Icătoiu a observat că antreprenorii români tind să trateze inovarea ca pe o cheltuială, nu ca pe o investiție necesară. De asemenea, procesul de digitalizare este înțeles adesea doar ca o înlocuire a parcului de laptopuri, în loc să fie o transformare digitală profundă menită să eficientizeze întregul proces operațional al firmei. Această abordare limitată împiedică o modernizare reală a structurilor de business din mediul privat.
Accesul la finanțare reprezintă o barieră critică, din cauza lipsei de apetit a băncilor pentru mediul privat în ultimii doi-trei ani. Ana-Maria Icătoiu explică faptul că, atunci când statul român se împrumută la dobânzi de peste 7%, instituțiile financiare consideră mai atractiv să finanțeze statul decât întreprinderile mici și mijlocii. Această dinamică fiscală și de risc face ca sectorul privat să fie marginalizat în procesul de alocare a creditelor bancare.
Pentru a rămâne competitive până în 2028, companiile trebuie să asigure o sănătate financiară solidă în perioada 2026-2027. Pe noul cadru financiar, granturile nerambursabile vor fi direcționate către start-up-uri și proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare cu risc ridicat. Toate celelalte forme de finanțare pentru mediul privat vor fi instrumente financiare, sub formă de credit, eventual cu garanție de stat sau cu un capital-rebate la finalul implementării proiectului.
Sectorul producției este cel mai afectat de costurile energetice, factura la energie electrică fiind aproape dublată în ultimele 24 de luni. Ana-Maria Icătoiu a menționat că parcul de echipamente vechi și energofage, cu o durată de viață de 15-20 de ani, nu poate fi modernizat doar prin instalarea de panouri fotovoltaice. Fondurile europene actuale din politica de coeziune permit extinderea investițiilor sau crearea de noi capacități, dar nu permit înlocuirea directă a echipamentelor vechi cu unele mai eficiente.
În contextul actual de reindustrializare, companiile de producție caută soluții pentru retehnologizare prin instrumente financiare noi. Un astfel de instrument, propus de FICSIMM împreună cu Banca de Investiții și Dezvoltare și Banca de Dezvoltare a României, ar funcționa ca un credit garantat prin Fondul pentru Modernizare. Acest mecanism ar permite înlocuirea echipamentelor vechi, oferind o alternativă viabilă pentru companiile presate de costurile ridicate ale energiei.