Pachetul de consolidare fiscală implementat de România în anul 2025 ar putea genera o scădere a creșterii economice cu aproximativ un punct procentual în anul 2026. Această evaluare provine dintr-o analiză realizată de Erste Group Research, care examinează modul în care majorările de taxe și reducerile cheltuielilor publice influențează activitatea economică. Raportul subliniază că impactul acestor măsuri este amplificat atunci când economia funcționează sub nivelul său potențial.
Conform raportului „Romania Special Report: Time-varying fiscal multipliers”, România se confruntă cu necesitatea de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Această situație pune țara sub incidența procedurii de deficit excesiv, impunând necesitatea unor ajustări. Analistii de la Erste indică faptul că provocarea principală nu constă doar în amploarea ajustării, ci și în calendarul implementării și în structura combinată a măsurilor de taxe și cheltuieli.
Calculul multiplicatorilor fiscali arată că PIB-ul real al României ar putea fi cu aproximativ 0,3% mai mic în 2025 și cu 1,3% mai mic în 2026 față de un scenariu fără aceste măsuri. Acest lucru se traduce printr-un impact negativ de 0,3 puncte procentuale asupra creșterii în 2025 și de 1 punct procentual în 2026. Analiza precizează că aceste cifre reprezintă un exercițiu ilustrativ, nu o prognoză oficială de creștere.
Efectul negativ este determinat în principal de politicile care afectează puterea de cumpărare a gospodăriilor, precum majorarea TVA, creșterea accizelor și înghețarea pensiilor sau a salariilor din sectorul public. În contrast, taxele aplicate dividendelor, băncilor și jocurilor de noroc au un impact economic estimat ca fiind relativ redus. Analiza evidențiază că, în trimestrul al doilea din 2026, economia ar putea funcționa cu 4,1% sub nivelul său potențial.
Echilibrul între reducerea deficitului și protejarea investițiilor este critic pentru stabilitatea economică. Raportul sugerează că o consolidare fiscală atent etapizată este necesară pentru a evita deteriorarea ratingului suveran sau dificultățile de acces la fondurile europene. Concentrarea taxelor într-o perioadă de subperformanță economică riscă să afecteze creșterea mai sever decât o implementare distribuită în timp, pe măsură ce activitatea economică își revine.
Contextul fiscal al României este marcat de presiunea necesității de a respecta normele europene privind deficitul bugetar. În cadrul Uniunii Europene, gestionarea acestor indicatori este esențială pentru menținerea credibilității financiară a statului. O gestionare deficitară a deficitului poate duce la creșterea costurilor cu dobânzile și la limitarea capacității de finanțare a proiectelor de dezvoltare națională.