România deține resursele umane, tehnologice și energetice necesare pentru a deveni una dintre cele mai mari economii în dezvoltare din Europa, conform unei analize realizate de Marieke Blom și Valentin Tataru pentru ING Think. Deși țara a recuperat o parte semnificativă din decalajul față de statele occidentale în ultimele două decenii, valorificarea acestor avantaje depinde critic de investiții, de infrastructură și de capacitatea de coordonare a autorităților și a mediului de afaceri.
Evoluția indicatorilor macroeconomici arată un progres constant, PIB-ul pe locuitor al României, calculat la paritatea puterii de cumpărare, crescând de la sub 30% din media UE la aproape 80% în ultimele două decenii. În aceeași perioadă, productivitatea economiei românești s-a aproape triplat între anii 2000 și 2024, înregistrând cel mai ridicat ritm de creștere de pe continent. Totuși, experții subliniază că problema nu este lipsa resurselor, ci dificultatea de a le transforma în rezultate economice susținute pe termen lung.
Capitalul uman reprezintă un avantaj competitiv major, având în vedere că 31% dintre studenții români sunt înscriși în programe STEM, peste media europeană de 27%. Totodată, România ocupă locul 11 la nivel mondial în EF English Proficiency Index 2025, cu 605 puncte, indicând un nivel foarte ridicat de competență în limba engleză. În contrast, doar aproximativ 23% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani au studii superioare, ceea ce reprezintă circa jumătate din media europeană.
Sectorul energetic oferă un avantaj strategic, România fiind cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană în 2025. Proiectul Neptun Deep, cu rezerve estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi și producție programată pentru 2027, ar putea consolida poziția țării. Pentru a transforma aceste resurse într-un avantaj competitiv, autorii analizei recomandă investiții masive în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice, precum și în capacitățile de stocare și interconectări.
Infrastructura digitală este robustă, cu rețele de fibră optică ce acoperă 96,3% dintre gospodării, un nivel mult peste media europeană de 74,1%. Cu toate acestea, utilizarea tehnologiei rămâne limitată, deoarece doar 5,2% dintre companii folosesc inteligența artificială, față de 20% la nivelul UE. Pe plan logistic, peste 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres sunt deja în circulație, în timp ce alți 1.000 de kilometri sunt în proces de construcție pentru a reduce costurile de transport.
Situația fiscală reprezintă principala constrângere pe termen scurt, cu un deficit bugetar estimat la 9,3% din PIB în 2024, urmând să fie redus la 5,1% până în 2027 prin consolidare. Deși datoria publică ar putea ajunge la 63% din PIB în 2027, nivelul scăzut al datoriei gospodăriilor, de doar 12% din PIB, oferă spațiu pentru finanțare bancară. În contextul actual, stabilitatea fiscală și încrederea investitorilor rămân elemente esențiale pentru evitarea unei stagnări economice prelungite.