Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România (CINCDR) a solicitat oficial renunțarea la reducerile de fonduri prevăzute pentru sectorul cercetării în cadrul rectificării bugetare propuse de Guvern. Această decizie de tăiere a bugetului vizează în principal resursele naționale utilizate pentru finanțarea programelor de cercetare-dezvoltare. Organizația subliniază că această măsură va avea repercurși directe asupra capacității de funcționare a instituțiilor de cercetare din țară.
Reducerea propusă de Guvern este estimată la aproximativ 77 de milioane de lei, o sumă care reprezintă 0,004% din PIB. Deși procentul pare mic la nivel macroeconomice, CINCDR avertizează că impactul pentru institutele de cercetare va fi semnificativ. Această scădere de fonduri este critică deoarece institutele utilizează contractele de cercetare pentru a achita salariile angajaților lor. Totodată, există riscul ca și proiectele care beneficiază de finanțare europeană să fie afectate de aceste constrângeri bugetare.
Pe lângă sectorul dedicat cercetării, organizația a semnalat și alte tăieri importante la capitolul învățământ. Conform datelor furnizate de CINCDR, finanțarea de la bugetul de stat pentru acest domeniu este redusă cu aproximativ 305 milioane de lei. În acest context, organizația solicită ca bugetul pentru anul 2027 să includă un calendar multianual de creștere a finanțării pentru cercetare. Aceștia propun ca deciziile privind alocarea resurselor să fie luate în dialog direct cu comunitatea științifică.
Situația financiară a cercetării din România este marcată de o performanță scăzută la nivel continental. Conform declarațiilor CINCDR, România finanțează cercetarea mai puțin decât orice alt stat al Uniunii Europene. Mai mult, țara deține cel mai mic număr de cercetători raportat la populația ocupată. România este, de asemenea, singurul stat membru în care finanțarea publică a cercetării pe locuitor a înregistrat o scădere față de nivelul de acum zece ani.
Datele furnizate de Eurostat confirmă dificultățile de finanțare din România, indicând faptul că alocările bugetare publice pentru cercetare reprezintă doar 0,09% din PIB. Această valoare este de aproape opt ori sub media europeană a acestui indicator. Această discrepanță subliniază decalajul dintre nivelul de investiții din România și standardele de dezvoltare tehnologică și științifică din restul Uniunii Europene, afectând competitivitatea economică pe termen lung.
Contextul financiar al cercetării în România este unul de criză, având în vedere că investițiile în inovare rămân la un nivel minim față de restul Europei. Indicatorul de 0,09% din PIB pentru alocările publice este semnificativ sub media UE, ceea ce explică de ce România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește finanțarea acestui sector strategic.