Consiliul Fiscal a emis o analiză privind parcursul bugetar al României, indicând faptul că există premise pentru ca deficitul bugetar cash din acest an să atingă nivelul de 6,25% din PIB. Această estimare a instituției a fost formulată în urma analizei coordonatelor revizuite ale construcției bugetare și a evoluțiilor înregistrate în perioada primelor nouă luni ale anului curent. Deși ținta de 6,25% pare realizabilă, rezultatul final rămâne condiționat de gestionarea unor riscuri specifice.
Cea mai importantă sursă de incertitudine pentru execuția bugetară este reprezentată de procesul de absorbție a fondurilor europene. Consiliul Fiscal subliniază că rambursarea sumelor de care poate beneficia România este inclusă în proiecția de buget, însă acest flux depinde de execuția propriu-zisă. Alte riscuri identificate includ posibile șocuri externe și presiuni financiare rezultate din diverse obligații ale statului, fie că sunt vechi sau recente, precum cele aferente magistraților.
Instituția a menționat că anumite obligații financiare ale statului pot fi eșalonate pentru a reduce impactul asupra bugetului. Totodată, perioada de interimat la nivel guvernamental a avut un impact negativ asupra capacității statului de a se împrumuta pe piețele externe prin emiterea de titluri de stat. Criza politică a îngreunat procesul de emitere a obligațiunilor, ceea ce a generat dificultăți în asigurarea fluxurilor necesare de lichidități pentru bugetul de stat.
Consiliul Fiscal a argumentat că instalarea unui guvern cu „puteri depline” a fost un pas necesar pentru stabilitate. Instituția a observat că solicitările pentru organizarea unor alegeri anticipate ar fi putut invita la depunctarea riscului suveran al României. O astfel de evoluție ar fi prelungit criza politică și ar fi amplificat incertitudinile economice, afectând percepția investitorilor asupra capacității de plată a țării pe termen mediu.
Ajustările efectuate pentru deficitul bugetar în anii 2025 și 2026 au permis, până în prezent, evitarea unei retrogradări a riscului suveran de către principalele agenții de rating. Totuși, Consiliul Fiscal avertizează că această situație este fragilă. Dacă procesul de consolidare fiscală va întâmpina blocaje semnificative, o retrogradare a riscului suveran devine iminentă, ceea ce ar putea crește costul finanțării statului.
Monitorizarea deficitului bugetar este un element central în gestionarea stabilității macroeconomice a României. În cadrul Uniunii Europene, respectarea pragurilor de deficit este esențială pentru menținerea disciplinei fiscale și pentru evitarea sancțiunilor de la nivel central. Consolidarea fiscală vizează reducerea raportului dintre datorie și PIB, un indicator critic pentru încrederea investitorilor pe piețele de capital și pentru sustenabilitatea pe termen lung a bugetului de stat.