Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar cash pentru anul curent ar putea ajunge la nivelul de 6,25% din PIB, însă această prognoză este condiționată de existența unor riscuri majore. Instituția a emis această opinie în cadrul analizei proiectului de rectificare a bugetului general consolidat pentru anul 2026. Deși există premise pentru atingerea țintei, execuția bugetară rămâne vulnerabilă la factori externi și la fluctuațiile veniturilor estimate.
Principala sursă de incertitudine este reprezentată de absorbția fondurilor europene prevăzute în buget. Sumele aferente componentei de granturi, dacă nu sunt validate, pot afecta direct deficitul, deoarece cheltuielile efectuate vor trebui acoperite din bugetul național. În ceea ce privește componentele de împrumuturi, acestea se reflectă în deficitul bugetar indiferent de momentul încasării tranșelor. Consiliul Fiscal subliniază că orice sumă nevalidată din partea granturilor are un impact direct asupra echilibrului fiscal.
Pe partea de venituri, cea mai importantă revizuire este cea aferentă TVA, care crește cu 7,2 miliarde de lei, o țintă considerată realizabilă, dar optimistă. Impozitul pe salarii și venit crește cu 1,6 miliarde de lei, iar impozitul pe profit cu 1,2 miliarde de lei, fiind estimate ca fiind prudente. Totodată, se înregistrează scăderi la capitolul accizelor, contribuțiilor de asigurări și taxelor pe jocurile de noroc. Veniturile din PNRR și sumele de la UE sunt, de asemenea, în scădere.
La capitolul cheltuieli, se observă o scădere a cheltuielilor de personal cu 4 miliarde de lei și a celor pentru proiecte cu fonduri europene post-aderare cu 7 miliarde de lei. Totodată, cresc dobânzile cu 3,7 miliarde de lei, bunurile și serviciile cu 2,4 miliarde de lei, iar asistența socială cu 1,5 miliarde de lei. Consiliul Fiscal a introdus categoria cheltuielilor aferente planului SAFE, în valoare de 6,4 miliarde de lei, care a fost executată aproape integral în luna septembrie.
Alte riscuri identificate includ obligațiile bugetare certe sau potențiale, precum drepturile salariale restante ale magistraților sau procesul intentat statului român de compania Pfizer. Consiliul Fiscal recomandă un control strict asupra cheltuielilor cu bunuri și servicii, menționând că asistența socială reprezintă circa 29% din cheltuielile proiectate. De asemenea, traiectoria randamentelor la titlurile de stat este un factor de risc, fiind necesară o marjă pentru riscurile externe și interne.
Gestionarea deficitului și a datoriei publice este influențată de contextul macroeconomic și de stabilitatea politică. În România, necesarul de finanțare a deficitului și refinanțarea datoriei publice au fost îngreunate de criza politică. La data de 12 octombrie, necesarul de finanțare până la sfârșitul anului era de aproximativ 79,9 miliarde de lei, împărțit între piața internă și cea externă. Monitorizarea atentă de către Comisia Europeană și agențiile de rating este crucială pentru evitarea unei retrogradări a riscului suveran.