Milioane de europeni se confruntă cu o criză locativă fără precedent, deoarece costurile pentru locuințe au depășit pragul de 40% din venitul disponibil. Între anul 2015 și al doilea trimestru al anului 2026, prețurile locuințelor au înregistrat o creștere de 69%, în unele state membre acestea chiar s-au dublat. Această situație este agravată de creșterea continuă a chiriilor și a costurilor cu energia, care pun o presiune majoră pe bugetele gospodăriilor europene.
Grecia se află în situația cea mai critică din Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de supraîncărcare a costurilor locuințelor. În anul 2025, aproximativ 26,4% dintre locuitorii acestei țări trăiau în gospodării afectate de această problemă, o valoare de peste trei ori mai mare decât media UE, care a fost de 7,7%. În clasamentul țărilor europene, Danemarca ocupă locul al doilea cu o rată de 14,7%, fiind urmată de Germania, cu 11,2%, și Suedia, cu 10,8%. În afara Uniunii, Elveția și Norvegia prezintă, de asemenea, niveluri ridicate.
Deși Grecia are cea mai mare rată procentuală, Germania deține cel mai mare număr total de persoane afectate de povara costurilor locuințelor din Uniunea Europeană, cu aproximativ 9,4 milioane de cetățeni. Alte țări care înregistrează volume mari de persoane în această situație sunt Turcia, cu 8,6 milioane, Franța, cu 4,4 milioane, Spania, cu 3,5 milioane, și Italia, cu 2,9 milioane. Grecia, în ciuda populației sale mai mici, are totuși 2,7 milioane de persoane afectate de aceste costuri ridicate.
Vulnerabilitatea este extremă în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie, unde în Uniunea Europeană 29,1% cheltuiesc peste 40% din venitul disponibil pe locuințe. În Grecia, acest indicator atinge un nivel de 82,6%, ceea ce înseamnă că peste patru din cinci persoane aflate în sărăcie sunt afectate direct. Danemarca și Elveția urmează acest segment critic, cu rate de 59,8% și 56,1%. Experții subliniază că persoanele care închiriază de pe piața privată de închirieri suportă, de regulă, cea mai mare povară.
Analizele indicent că creșterea costurilor locuințelor, incluzând chiria, dobânda la ipotecă, utilitățile și impozitele, depășește ritmul de creștere a veniturilor. Dr. Marietta Haffner de la Universitatea Tehnică din Delft a explicat că inflația și ratele dobânzilor contribuie la această discrepanță, iar creșterea costurilor energiei va rămâne un factor principal în perioada următoare. Rikke Skovgaard Nielsen, cercetător la Universitatea din Aalborg, a menționat că explicațiile pentru nivelul de supraîncărcare diferă semnificativ între state, în funcție de sistemele de asistență socială.
Conform definițiilor Eurostat, costurile locuințelor cuprind toate cheltuielile lunare suportate de gospodării, de la chiria sau dobânda la ipotecă, până la utilități, întreținere, reparații și impozite. Venitul disponibil este calculat ca suma de bani rămasă după achitarea impozitelor și a contribuțiilor sociale. Această structură de calcul este esențială pentru evaluarea corectă a presiunii economice la care sunt supuse familiile europene în contextul actual de volatilitate a piețelor.