Prognozele recente ale Fondului Monetar Internațional indică faptul că economia României va intra într-o perioadă de scădere în anul 2026. Deși valoarea nominală a Produsului Intern Brut este estimată la 470,09 miliarde de dolari, perspectivele reale indică o contracție economică de 0,5%. România ocupă locul 40 în clasamentul celor mai mari economii ale lumii, situându-se înaintea unor economii precum Hong Kong și Pakistan, dar în urma Africii de Sud.
Analiza FMI, inclusă în raportul World Economic Outlook din octombrie 2026, evidențiază un paradox între dimensiunea nominală și evoluția reală. În timp ce PIB-ul nominal depășește economiile unor state precum Bulgaria, Serbia și Ungaria, activitatea economică reală urmează să se reducă. Totodată, PIB-ul pe cap de locuitor este estimat la 24.740 de dolari, iar produsul intern brut calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPP) ajunge la 942,93 miliarde dolari internaționali.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) oferă o estimare similară, previzionând o contracție economică de 0,4% pentru anul 2026. Această cifră reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5% față de prognoza anterioară, care anticipa o creștere de 0,1%. În ciuda acestei scăderi reale, valoarea nominală a PIB este estimată în creștere, ajungând la 2.086,3 miliarde lei, față de 2.056 miliarde lei în prognoza anterioară.
Explicația pentru această discrepanță constă în deflatorul PIB, care a fost revizuit în sus de la 7,2% la 8,5%, reflectând creșterea prețurilor. Această evoluție înseamnă că, deși activitatea economică se reduce în termeni reali, bunurile și serviciile produse au o valoare mai mare la prețurile actuale. CNSP menționează că acest scenariu este influențat de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care au generat șocuri pe piețele energetice și au crescut costurile de producție.
Finanțele publice românești prezintă, de asemenea, un dezechilibru semnificativ între venituri și cheltuieli. În anul 2024, veniturile guvernamentale au reprezentat 31,25% din PIB, în timp ce cheltuielile publice au ajuns la 39,93% din PIB. Diferența dintre aceste două categorii a fost de 8,68 puncte procentuale. Cheltuielile primare ale guvernului au fost de 37,87% din PIB, în timp ce dobânzile aferente datoriei publice au reprezentat 2,06% din PIB.
Contextul economic european actual este marcat de o încetinire a ritmului de creștere a activității în regiune. Această tendință generală de frânare a economiilor europene se aliniază cu dificultățile specifice raportate în România, unde datele provizorii ale Institutului Național de Statistică arată o scădere reală de 0,6% în primul semestru al anului 2026, pe fondul reducerii activității industriale.