Bugetul general consolidat al României a înregistrat un deficit de 78,3 miliarde lei în perioada primelor nouă luni ale anului curent. Această valoare reprezintă -3,81% din PIB-ul estimat la 2.056 miliarde lei, conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, deficitul a scăzut semnificativ, fiind de doar 72% din valoarea de 102,5 miliarde lei consemnată anterior, când indicatorul era de -5,31% din PIB.
Evoluția indicatorilor urmărește menținerea unei traiectorii de ajustare a minusului bugetar, de la -7,62% din PIB în 2025 până la -6,24% în anul curent. Această direcție este necesară pentru atingerea cerinței Maastricht de maximum -3% din PIB și pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv, situație în care România se află încă din anul 2019. În primele nouă luni, încasările nominale au crescut cu 11,9%, adăugând 55,7 miliarde lei la veniturile bugetare, în condițiile unei creșteri economice care a pierdut viteză.
Din perspectiva cheltuielilor, statul a cheltuit aproximativ 115 lei la fiecare 100 de lei încasați în primele nouă luni ale anului 2026. Cheltuielile totale au marcat o creștere de 5,5%, ceea ce înseamnă un avans de 31,6 miliarde lei nominal. În acest context, cheltuielile de capital au suferit o diminuare de 11,6%, ajungând la 35,2 miliarde lei, față de 39,9 miliarde lei în perioada echivalentă de anul trecut. Cheltuielile cu personalul au scăzut cu 3,5%, reprezentând o reducere de 4,43 miliarde lei.
Un aspect critic al execuției bugetare este creșterea semnificativă a plăților pentru dobânzi, care au avansat de la 39,94 miliarde lei la 50,63 miliarde lei nominal, o creștere de 26,8%. Practic, aproximativ 44% din efortul de ajustare bugetară a fost direcționat către plățile suplimentare aferente creditelor anterioare. În ciuda acestor costuri, România se îndreaptă pe termen mediu către un excedent primar, situația în care veniturile depășesc cheltuielile dacă se exclude plata dobânzilor.
Bugetul asigurărilor sociale a prezentat un deficit de 4,6 miliarde lei, în ciuda subvenționării de 24,2 miliarde lei din bugetul de stat. Această sumă de subvenții reprezintă peste 26% raportat la CAS colectat. Pe de altă parte, bugetele locale au contribuit la îmbunătățirea rezultatului total, prin majorarea excedentului de la 2,65 miliarde lei la 3 miliarde lei. În sectorul sănătății, plusul a fost ajustat la 0,23 miliarde lei, de la 1,94 miliarde lei în luna precedentă.
Gestionarea deficitului bugetar este un proces continuu de monitorizare a raportului dintre venituri și cheltuieli, esențial pentru stabilitatea macroeconomică. În cadrul Uniunii Europene, respectarea criteriilor de convergență, inclusiv limita de deficit de 3% din PIB, este condiția fundamentală pentru a evita procedurile de monitorizare de la nivel central. Această disciplină fiscală este vitală pentru menținerea încrederii investitorilor și pentru gestionarea sustenabilă a datoriei publice pe termen lung.