Situația macroeconomică din România este marcată de o presiune constantă asupra dobânzilor, alimentată de un deficit bugetar ridicat, de un rating aflat la limita dintre Junk și Investment Grade și de o inflație care nu scade. Deși execuția bugetară a arătat semne de îmbunătățire prin creșterea veniturilor și scăderea cheltuielilor cu personalul, experții avertizează că riscurile economice rămân semnificative. Această dinamică pune sub semn lênul sustenabilitatea modelului actual de creștere economică.
Execuția bugetară a beneficiat de creșterea veniturilor din TVA și de majorarea impozitului pe profit, în timp ce cheltuielile cu personalul bugetar au înregistrat o scădere. Adrian Codîrlașu, președinte CFA România, menționează că diferențele de calcul pot fi cauzate și de intrarea fondurilor europene. Totuși, chiar dacă peste 90% din banii din PNRR ar intra până la sfârșitul anului, pericolul economic nu este considerat în trecut de către economiști.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat în raportul de prezentare a execuției bugetare că există șanse de respectare a țintei de deficit pentru anul 2026, fixată la 6,2%. Această țintă depinde însă de primirea efectivă a sumelor din PNRR, în special din cererile de plată nr.5 și nr.6, aflate în evaluare la Comisia Europeană. Componenta de grant aferentă acestor cereri însumează 4,23 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 1% din PIB.
Inflația rămâne o problemă majoră, fiind situată mult peste ținta de 2,5% a BNR. Deși inflația anuală a scăzut de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, aceasta a crescut ușor la 6,6% în septembrie. Valentin Tătaru, economist șef la ING Bank, subliniază că scăderea este parțial influențată de efecte de bază favorabile, deoarece nu mai includ creșterile bruște de prețuri la energie și accize din 2025. Inflația de bază, măsurată prin indicele CORE2 ajustat al BNR, a scăzut de la 8,5% la 6,2% în septembrie.
Pe plan social, datele Institutului Național de Statistică arată că salariul mediu net a fost de 5.688 de lei în august, o scădere de 2,3% față de luna iulie. Radu Georgescu a observat că, pentru prima dată, Bulgaria a depășit România la salariul mediu net, cu o valoare de 1.120 de euro, lăsând România cu cel mai mic salariu net din Uniunea Europeană. Consumul slab și ratele mari ale dobânzilor pot reduce temporar inflația, dar soluția durabilă ar fi extinderea capacității productive.
În contextul actual, deficitul bugetar a înregistrat o scădere la nivelul de 3,81% din PIB după primele nouă luni de activitate. Această evoluție a indicatorilor de deficit este monitorizată atent de autorități pentru a asigura stabilitatea fiscală pe termen lung. Întreg cadrul macroeconomic este influențat de modul în care guvernanța fiscală reușește să echilibreze necesitățile de cheltuieli cu obiectivele de stabilitate impuse de normele europene.