Banca centrală a Israelului a adoptat o abordare fără precedent în prezentarea prognozelor macroeconomice, separând proiecțiile de creștere a PIB-ului în două categorii distincte. Prima măsură include creșterea generată de companiile israeliene care produc în străinătate, în timp ce a doua măsură exclude această activitate externă. Această decizie tehnică reflectă existența a două realități economice diferite, una care arată un avans extraordinar și alta care evidențiază o situație mult mai complicată pentru populația locală.
Conform datelor Băncii Israelului, producția realizată în afara granițelor țării, care include bunuri dezvoltate local dar fabricate de subcontractanți externi, este într-o ascensiune accelerată. Această componentă a crescut de la 1,7% din PIB în 2023 la o estimare de 3,5% pentru anul 2025 și 5,8% în al doilea trimestru al anului 2026. Bazându-se pe aceste cifre, estimările de creștere economică de bază sunt spectaculoase, atingând 5,6% în 2026 și 7,5% în 2027.
Totuși, tabloul economic se schimbă semnificativ atunci când este exclusă producția realizată în străinătate. În acest scenariu, creșterea economică este mult mai modestă, fiind estimată la doar 3,4% pentru anul curent și 5,1% pentru anul 2027. Această diferență reflectă realitatea economică resimțită de angajați, consumatori și de piața muncii din interiorul Israelului, unde agitația politică și conflictele militare recente au afectat stabilitatea economică.
Problemele structurale includ un exod al forței de muncă calificate, cu între 100.000 și 150.000 de israelieni care și-au părăsit țara în ultimii ani. Această migrație a afectat sectoarele esențiale de medici și ingineri din domeniile AI și tech, elemente vitale pentru o economie bazată pe inovație. Din acest motiv, ponderea sectorului defence & tech în PIB a urcat de la o cincime în 2023 la aproape jumătate în prezent, pe măsură ce companiile tind să își mute operațiunile în afara Israelului.
Impactul asupra indicatorilor fiscali este vizibil, deoarece raportul dintre datoria Israelului și PIB arată valori diferite în funcție de metoda de calcul. Dacă este inclusă producția externă, raportul dintre datorie și PIB va scădea de la 68% la sfârșitul anului 2026 la 66,5% în 2027. Dacă însă această producție este exclusă, raportul crește de la 70% la 70,5%, ceea ce accentuează vulnerabilitățile economice într-un context în care ratingul țării a fost deja retrogradat de către Moody’s la Baa1.
Instabilitatea politică din Israel rămâne un factor de risc major, în contextul în care partidele din opoziție câștigă teren la nivel de bloc, deși Likud-ul lui Netanyahu rămâne cel mai mare partid. Această tensiune politică, combinată cu necesitatea de a dubla bugetul pentru apărare din 2023, pune presiune pe resursele statului. În paralel, lipsa de forță de muncă stabilă cauzată de mobilizările militare repetate afectează direct capacitatea de producție a companiilor interne.