Guvernul italian, sub conducerea Giorgiei Meloni, intenționează să implementeze, începând cu anul 2027, o nouă taxă de 26% aplicată profiturilor nerealizate. Această măsură fiscală vizează persoanele cu active financiare de cel puțin 800.000 de euro care decid să părăsească Italia. Propunerea a fost inclusă în proiectul de buget transmis recent către parlament, generând deja reacții în rândul experților financiari.
Noua taxă se va aplica profiturilor acumulate prin creșterea valorii activelor, chiar în situațiile în care acestea nu au fost vândute sau lichidate. Măsura este aplicată strict persoanelor care au menținut rezidența fiscală în Italia pentru o perioadă de cel puțin șase dintre ultimii zece ani înainte de plecarea din țară. Guvernul definește această intervenție ca fiind o măsură de combatere a fenomenului de acumulare de venituri de către persoanele „super-bogați”.
Proiectul de buget prevede însă și un mecanism de compensare pentru contribuabili. Persoanele vizate vor avea posibilitatea de a solicita rambursarea impozitului plătit dacă activele financiare respective nu sunt lichidate timp de mai mulți ani după ce s-au mutat din Italia. Această clauză ar trebui să atenueze impactul taxării asupra capitalului care rămâne investit, deși structura impozitului rămâne una de impact semnificativ pentru portofoliile mari.
Consultanții financiari și avocații specializați în administrarea averilor au tras semnale de alarmă privind atractivitatea țării. Aceștia avertizează că introducerea unei astfel de taxe ar putea determina milionarii, miliardarii și profesioniștii cu venituri ridicate să evite Italia. Charlie Sosna, responsabil pentru administrarea averilor private și fiscalitate în cadrul firmei de avocatură Mishcon de Reya, a declarat că această schimbare va genera nervozitate printre clienții care locuiesc deja în Italia.
Implementarea unor reglementări fiscale stricte pentru persoanele cu venituri mari este o tendință observată în diverse economii europene, însă modul de aplicare în Italia stârnește controverse. Expertiza în administrarea averilor subliniază că mobilitatea fiscală a capitalului este un factor critic pentru stabilitatea bazelor de impozitare. Dacă reglementările devin prea punitive, riscul de exod al investitorilor de talie mare poate afecta veniturile statului pe termen lung.
În contextul schimbărilor economice globale, mobilitatea capitalului rămâne un subiect sensibil pentru guvernele europene. Deciziile privind taxarea profiturilor nerealizate pot influența direct fluxurile de investiții și capacitatea de a atrage rezidenți cu active substanțiale. Această propunere italiană se încadrează într-un peisaj financiar în care echilibrul între colectarea veniturilor și menținerea unui mediu de afaceri competitiv este extrem de dificil de gestionat.