România a reușit să atragă 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale prin emiterea de obligațiuni, într-un moment în care interesul investitorilor a depășit semnificativ suma țintă. Operațiunea a generat o cerere de aproximativ 8,5 miliarde de euro, fapt ce a permis autorităților să finalizeze împrumutul la costuri finale mai reduse față de nivelurile indicate inițial la deschiderea tranzacțiilor. Această revenire pe piețele externe urmează unei perioade de peste cinci luni de instabilitate politică în țară.
Structura emisiunii de datorie a fost împărțită în trei tranșe distincte, cu maturități diferite. Statul român a împrumutat 1,25 miliarde de euro prin obligațiuni cu scadența la patru ani, în timp ce pentru perioada de opt ani au fost atrase 2 miliarde de euro. O a treia componentă, de 1,25 miliarde de euro, a fost reprezentată de obligațiuni verzi cu maturitate de 12 ani. Pentru tranșa de patru ani, costul inițial era de midswap plus 210 puncte de bază, iar pe opt ani s-a cotat la midswap plus 310 puncte de bază.
Aranjatorii acestei operațiuni complexe de finanțare au fost instituții bancare de renume precum BofA, Citi, Deutsche Bank (D&B), ING, JP Morgan și Societe Generale. Procesul de finanțare a fost marcat de o scădere a costurilor pe măsură ce comenzile investitorilor au intrat în piață, conform datelor Bloomberg. Această evoluție pozitivă a venit după ce instalarea unui nou Executiv a redus tensiunile politice, facilitând recuperarea titlurilor de stat pe piața secundară, unde randamentul pe zece ani a scăzut cu aproximativ 30 de puncte de bază.
Fondurile colectate prin această emisiune vor fi direcționate către finanțarea deficitului bugetar și către refinanțarea datoriei publice care ajunge la scadență. Guvernul trebuie să asigure necesarul de finanțare într-un an în care este necesară și plata datoriei la maturitate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reafirmat angajamentul autorităților față de disciplina fiscală, într-un context în care România urmărește evitarea unei eventuale retrogradări a ratingului suveran în categoria nerecomandată investițiilor, după ce a fost aprobată prima rectificare bugetară.
Contextul fiscal rămâne unul de monitorizare atentă, în condițiile în care ținta de deficit bugetar pentru anul 2026 a fost menținută la 6,2% din PIB. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a subliniat necesitatea evitării majorărilor nesustenabile ale cheltuielilor publice pentru a preveni dificultățile de finanțare. Această abordare este considerată esențială pentru menținerea încrederii piețelor și pentru gestionarea eficientă a necesarului de capital al statului român pe termen lung.
Această operațiune de finanțare reprezintă a doua ieșire a statului român pe piețele externe în anul 2026. Succesul emisiunii a fost interpretat de Simon Quijano-Evans, director de strategie la Macro Hive Ltd., ca o „mișcare curajoasă”, care testează în realitate capacitatea piețelor de a accepta angajamentele fiscale asumate de noua administrație guvernamentală în perioada de după criza politică.