Guvernele Ciolacu și Bolojan au luat decizia de a suspenda, pentru perioadele 2025 și 2026, aplicarea anumitor prevederi din legea pensiilor. Această măsură vizează suspendarea ajustării pensiilor în funcție de rata inflației și de 50% din creșterea economică. În loc de aceste creșteri automate, autoritățile au ales să ofere cetățenilor ajutoare financiare de tip „one-off”, oferind astfel o soluție temporară în detrimentul unei creșteri structurale a veniturilor.
Lipsa fondurilor reprezintă argumentul principal utilizat pentru această decizie de înghețare a majorărilor. Pentru a putea aplica formula de ajustare a pensiilor cu inflația, guvernul Bolojan ar fi avut nevoie de un buget de cel puțin 12 mld. lei în cursul acestui an. Deoarece aceste resurse nu au fost disponibile în bugetul de stat, aplicarea prevederii legale a fost amânată, preferându-se gestionarea unor sume limitate prin plăți de tip ajutoriu.
Situația rămâne incertă și pentru viitor, în ciuda promisiunilor făcute de guvernul Niculescu privind majorarea pensiilor. Este puțin probabil ca acest guvern să revină la aplicarea prevederii legale care impune majorarea pensiilor în raport cu rata inflației, din cauza lipsei de fonduri. Această constrângere financiară indică o dificultate persistentă în gestionarea cheltuielilor sociale în raport cu veniturile reale colectate de stat.
În ciuda constrângerilor bugetare declarate, guvernele au continuat să efectueze cheltuieli care au depășit veniturile disponibile, apelând la împrumuturi. Această strategie a dus la acumularea unor deficite uriașe, care sunt acoperite în prezent prin taxe suplimentare impuse populației. Rezultatul acestui proces este o inflație foarte ridicată, cea mai mare din Uniunea Europeană, fenomen care a provocat prăbușirea consumului și a condus la o recesiune economică.
Nivelul veniturilor fiscale din România este unul dintre cele mai scăzute din Europa, ceea ce limitează capacitatea de investiții și de susținere a cheltuielilor sociale. Conform datelor furnizate de Eurostat, oficiul de statistică al UE, veniturile din impozite și contribuții ale României reprezintă doar 29,3% din PIB. Această cifră plasează țara pe penultimul loc în Uniunea Europeană, singura țară cu un raport mai mic fiind Irlanda, considerată un caz atipic.
Evoluția indicatorilor macroeconomici relevă o presiune constantă asupra bugetului de stat, în contextul în care raportul dintre veniturile fiscale și PIB rămâne la un nivel critic. Această poziție comparativă față de restul membrelor UE explică dificultatea de a finanța atât creșterea pensiilor, cât și proiectele de investiții necesare, într-un regim de deficite și inflație ridicată.