România a înregistrat în anul 2024 o rată a natalității întreprinderilor de 11,6%, un indicator care depășește media Uniunii Europene, situată la 10,4%. Totuși, analiza economiștilor Băncii Transilvania evidențiază o provocare structurală pentru economie: dimensiunea redusă a companiilor nou-înființate. În medie, o firmă creată în acest interval avea doar 1,51 persoane ocupate, ceea ce indică o predominantă prezență a unităților de dimensiuni foarte mici pe piață.
Din punct de vedere statistic, în 2024 au fost create 119.531 de firme, în timp ce numărul preliminar al celor desființate a fost de 80.639. Acest lucru a generat un sold pozitiv de 38.892 de companii. Rata mortalității întreprinderilor din România a fost de 7,82%, rămânând sub media europeană de 9,2%. Diferența dintre rata natalității și cea a mortalității a fost de 3,78 puncte procentuale în România, comparativ cu 1,2 puncte procentuale la nivelul întregii UE.
Analiza detaliată arată că aproape 98% dintre întreprinderile nou-înființate nu aveau salariați sau aveau cel mult patru angajați. Mai exact, 66.514 firme, adică 55,6% din total, nu aveau niciun salariat, iar 50.722 de entități, reprezentând 42,4%, aveau între unu și patru angajați. Doar 844 de firme, echivalentul a 0,7% din totalul celor create, au pornit activitatea cu un număr de cel puțin 10 angajați.
În ciuda numărului scăzut de entități, companiile cu minimum 10 salariați au avut un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă. Acestea au generat aproximativ 41.600 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă aproape 23% din totalul locurilor de muncă asociate noilor întreprinderi. În total, firmele nou-create au generat 180.495 de posturi, în timp ce desființarea celor existente a dus la pierderea a 103.684 de locuri de muncă, rezultând un sold net de 76.800 de persoane.
Economiștii identifică mai multe bariere care împiedică dezvoltarea acestor companii, precum costurile și complexitatea angajării, accesul limitat la finanțare și dimensiunea piețelor. Costurile salariale, contribuțiile sociale și birocrația determină mulți antreprenori să înceapă cu echipe mici. De asemenea, lipsa unor aglomerări industriale dezvoltate și un ecosistem de sprijin, format din acceleratoare și fonduri de capital de risc, mai puțin dens decât în economiile europene, limitează capacitatea de creștere a firmelor.
Monitorizarea indicatorilor de demografie economică, precum rata natalității și mortalității, este esențială pentru înțelegerea dinamicii pieței muncii și a sănătății mediului de afaceri. Acești indicatori permit evaluarea capacității economiei de a genera locuri de muncă sustenabile și de a menține un sold net de ocupare pozitiv. În contextul european, stabilitatea numărului de entele active influențează direct atractivitatea regiunii pentru investiții de capital și dezvoltarea industrială pe termen lung.