România se confruntă cu o erodare a avantajului oferit de costurile mici ale forței de muncă, necesită fiind o schimbare de paradigmă către productivitate pentru a asigura convergența economică. O analiză realizată de Consilium Policy Advisors Group (CPAG) arată că, în perioada 2021-2024, majorarea costului muncii a depășit ritmul de creștere al productivității. Această evoluție pune sub semnul întrebării sustenabilitatea modelului actual de dezvoltare, care se bazează pe costuri reduse în detrimentul eficienței operaționale.
Datele studiu indică faptul că filialele străine din România au o performanță superioară față de companiile autohtone, generând aproape 41% din valoarea adăugată deși reprezintă doar 3% din numărul total de întreprinderi. În 2024, productivitatea acestor entități străine era de 1,9 ori mai mare decât cea a firmelor locale, în condiții în care costul muncii pe persoană ocupată era de 2,2 ori mai ridicat. Această disparitate evidențiază necesitatea unei modernizări simultane a ambelor segmente ale economiei.
Analiza sectorială subliniază că decalajele de performanță sunt particulièrement vizibile în industria prelucrătoare, unde companiile străine asigură aproximativ 51% din ocupare. Diferențele de productivitate sunt cauzate în principal de nivelul mai scăzut al producției pe lucrător, ceea ce impune direcționarea investițiilor către automatizare și tehnologii avansate. În comparație cu companiile străine din Germania, Franța, Italia, Tările de Jos și Austria, firmele străine din România ating doar 35% din nivelul lor de productivitate.
Evoluția costurilor în perioada 2021-2024 relevă o presiune economică majoră, România înregistrând cea mai mare creștere a costului muncii raportat la valoarea adăugată printre cele cinci economii analizate. În companiile autohtone, costul muncii pe persoană ocupată a crescut cu 54%, în timp ce valoarea adăugată a avansat doar cu 39%. Pentru companiile străine, creșterile au fost de 45% pentru costul muncii și de 28% pentru valoarea adăugată, exprimate în termeni nominali în euro.
Potențialul de creștere este semnificativ dacă se reușește reducerea decalajelor de eficiență prin investiții productive și transfer tehnologic. Conform scenariilor calculate de CPAG, atingerea a 90% din productivitatea medie a companiilor străine din industria prelucrătoare din Cehia, Ungaria și Polonia ar aduce 6,7 miliarde de euro în valoare adăugată. Mai mult, o creștere de 10% a productivității companiilor autohtone ar echivala cu aproximativ 9 miliarde de euro suplimentare pentru economia națională.
Evoluția indicatorilor de performanță economică este esențială pentru stabilitatea fiscală a țării. Într-un context în care se discută necesitatea îndreptării către un deficit bugetar de 5% în anul 2027, capacitatea companiilor de a genera valoare adăugată prin inovare devine critică. Creșterea sustenabilă a nivelului de trai depinde direct de această tranziție de la un model bazat pe costuri la unul bazat pe competitivitate și capital uman.