Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat marți că România trebuie să urmeze o traiectorie de reducere a deficitului bugetar către un nivel de 5% din Produsul Intern Brut (PIB) până în anul 2027. Deși această direcție este stabilită, ministrul a precizat că o țintă exactă nu a fost încă fixată oficial. Stabilirea unui prag precis va depinde de datele necesare pentru elaborarea bugetului viitoare, proces care urmează să fie finalizat după introducerea tuturor informațiilor în sistem.
Conform declarațiilor ministrului, atingerea acestui obiectiv de consolidare fiscală va necesita implementarea unor măsuri simultane care să vizeze atât scăderea cheltuielilor statului, cât și creșterea veniturilor bugetare. Alexandru Nazare a subliniat că această traiectorie este deja luată în considerare de agențiile de rating. El a menționat că, deși există un jalon clar de 5%, discuțiile despre cifrele definitive pot începe doar după ce bugetul este complet integrat în rețeaua de date.
Procesul de stabilire a țintei de deficit va urma modelul utilizat la începutul acestui an, când discuțiile au pornit de la o estimare de 6%, ajungând la un rezultat de 6,2%. Alexandru Nazare a explicat faptul că evită angajamentele premature fără date concrete, preferând să discute despre valori credibile. Ministerul Finanțelor va aștepta ca fiecare ministru să prezinte planurile și proiectele proprii, care vor fi introduse în sistem pentru a crea o proiecție bugetară reală.
După ce datele de la toate ministerele vor fi cumulate, Ministerul Finanțelor va funcționa ca un integrator pentru a identifica spațiile de manevră și opțiunile disponibile. Aceste opțiuni vor fi prezentate Guvernului și discutate transparent cu primul ministru și cu ceilalți colegi pentru luarea deciziilor. Ministrul a precizat că proiecția pe anul viitor va determina exact ce decizii de ajustare trebuie luate pentru a menține echilibrul financiar al statului.
În ceea ce privește rectificarea bugetară recentă, Alexandru Nazare a clarificat faptul că ajustările de venituri nu au vizat veniturile fiscale, care au rămas intacte. Reducerea respectivă a veniturilor s-a referit strict la sumele aferente proiectelor finanțate din fonduri europene care nu au fost executate conform planificării inițiale. Ministrul a menționat că, în ciuda unei scăderi a consumului care durează de 14 luni, planul de venituri fiscale a fost îndeplinit în totalitate.
Monitorizarea deficitului bugetar este un indicator critic pentru stabilitatea macroeconomică a țării și pentru capacitatea de îndatorare. În cadrul Uniunii Europene, respectarea limitelor de deficit este esențială pentru menținerea disciplinei fiscale și pentru accesul la fonduri. Evoluția acestor indicatori influențează direct percepția investitorilor și costul finanțării statului pe piețele internaționale, fiind un element central în gestionarea politicii economice naționale.