Execuția bugetară pentru trimestrul al treilea al anului 2026 indică un deficit fiscal sub nivelul prognozat, în condiții de creștere susținută a investițiilor publice. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a comunicat că datele confirmă o traiectorie de consolidare fiscală, marcată de o scădere a ponderei cheltuielilor de funcționare în PIB. Totodată, el a subliniat că respectarea țintei de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 depinde critic de încasarea efectivă a fondurilor europene.
În trimestrul al treilea, deficitul bugetar a înregistrat o valoare de 37,27 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 1,81% din PIB. Această cifră este cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru această perioadă. Analizând primele nouă luni ale anului, deficitul cumulativ s-a redus la 78,30 miliarde de lei, comparativ cu 102,47 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, acest deficit a scăzut de la 5,31% la 3,81%.
Investițiile publice au cunoscut o expansiune semnificativă, totalizând 47,81 miliarde de lei în T3, o creștere de 48,6% față de anul trecut. La nivelul primelor nouă luni, investițiile au ajuns la 107,77 miliarde de lei, depășind cu 25,15 miliarde de lei nivelul din 2025. Fondurile europene au asigurat finanțarea pentru 65,6% din totalul investițiilor publice realizate. Veniturile fiscale au depășit programul trimestrial cu 4,4%, fiind susținute în principal de încasările de TVA.
Încasările de TVA au înregistrat 44,14 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 8,65 miliarde de lei, respectiv 24,4%, ca efect și al modificării cotelor în 2025. Pe partea de cheltuieli, cele de funcționare au crescut cu doar 1,8%, rămânând sub rata inflației. Ponderea acestor cheltuieli în PIB a scăzut de la 6,7% la 6,3%. Totodată, veniturile din economia internă au crescut cu 10,3%, în timp ce veniturile bugetului general consolidat au avansat cu 15,2%.
Un risc major pentru finalul anului este neîncasarea ultimelor tranșe din PNRR, în special cererile de plată nr. 5 și nr. 6. Componenta de grant a acestor cereri însumează 4,23 miliarde euro, ceea ce reprezintă aproximativ 1% din PIB. Alexandru Nazare a precizat că veniturile aferente proiectelor PNRR devin definitive doar după validarea jaloanelor de către Comisia Europeană. Neîncasarea acestor sume poate impune ajustări ale veniturilor înregistrate și poate pune presiune pe ținta de deficit.
Presiunea asupra bugetului este accentuată și de cheltuielile cu dobânzile statului, care au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni. Această sumă este cu 10,69 miliarde de lei mai mare decât în perioada similară din 2025. Ministrul a menționat că respectarea angajamentelor de consolidare fiscală este vitală pentru menținerea ratingului de țară și pentru evitarea unor costuri de finanțare mai mari pentru stat, companii și populație.