Costurile aferente locuințelor, care cuprind chiria, ratele la creditele ipotecare, utilitățile și taxele de întreținere, pun o presiune constantă pe bugetele gospodăriilor din Europa. În Uniunea Europeană, peste 34 de milioane de persoane trăiesc în gospodării care alocă mai mult de 40% din venitul disponibil pentru aceste cheltuieli. Această situație reflectă o criză generată de creșterea prețurilor imobiliare și a costurilor de întreținere, în condiții de evoluție modestă a veniturilor.
Grecia se află în vârful clasamentelor europene privind povara costurilor locative, cu o rată de 26,4% în 2025. Această cifră este de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, care a fost de 7,7%. După Grecia, Danemarca ocupă locul al doilea cu 14,7%, urmată de Germania, cu 11,2%, și Suedia, cu 10,8%. În afara Uniunii Europene, Elveția înregistrează o rată de 15,3%, iar Norvegia de 13,5%, indicând o problemă de accesibilitate extinsă la nivelul continentului.
Analiza datelor arată că impactul financiar este resimțit cel mai puternic de persoanele cu venituri mici. La nivelul întregii Uniuni Europene, rata suprasolicitării costurilor locative ajunge la 29,1% în rândul celor expuși riscului de sărăcie. În Grecia, situația este critică, deoarece 82,6% dintre persoanele aflate în această categorie alocă peste 40% din venitul disponibil pentru locuință. Danemarca urmează cu 59,8%, în timp ce Elveția înregistrează 56,1%.
În România, situația indică o presiune semnificativă asupra bugetelor familiare, cu 5% din populație alocând peste 40% din venituri pentru locuință în 2025. Aceasta reprezintă aproximativ 952.000 de persoane care se confruntă cu aceste costuri. Mai mult, rata suprasolicitării din cauza cheltuielilor cu locuința în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie a fost de 16,9%. Deși ponderea este mai mică decât în Grecia, presiunea financiară rămâne un factor de risc social.
Factorii care contribuie la această criză includ creșterea prețurilor locuințelor, care au crescut în medie cu 69% între 2015 și al doilea trimestru din 2026. Dr. Hannah Widmer de la ETH Zürich explică faptul că majorările accentuate ale chiriilor și prețurilor imobiliarelor, în contextul unor venituri care cresc lent, determină această povară. De asemenea, costurile cu energia și inflația sunt menționate ca factori care accelerează depășirea pragului de 40% din venitul disponibil.
Evoluția prețurilor imobiliare și a costurilor de întreținere este strâns legată de indicatorii macroeconomici și de nivelul de protecție socială din fiecare stat. În Uniunea Europeană, venitul disponibil echivalent median a fost de 22.939 de euro anual în 2025, ceea ce înseamnă aproximativ 1.912 euro pe lună. Pragul de 60% pentru riscul de sărăcie a fost calculat la aproximativ 1.147 de euro pe lună la nivel european, influențând direct capacitatea de plată a cetățenilor.