Radu Burnete, consilier prezidențial pentru politici economice și sociale, a declarat la Summitul Concordia 2026 că România are nevoie de o creștere economică solidă pentru a reduce presiunea exercitată de deficitul bugetar și datoria publică. Acesta a subliniat că această creștere este vitală pentru finanțarea investițiilor în apărare și în noile tehnologii. Burnete a menționat că reducerea deficitului nu poate fi realizată exclusiv prin tăieri de cheltuieli sau creșterea veniturilor prin taxe.
Consilierul prezidențial a avertizat că nivelul ridicat de împrumuturi ale statului român afectează direct costurile de finanțare ale companiilor private. Dacă statul continuă să se împrumute masiv, întreaga economie va fi nevoită să acceseze credite la dobânzi mult prea mari, ceea ce va compromite competitivitatea afacerilor. În acest context, autoritățile vor încerca să respecte angajamentele de consolidare fiscală, dar prin stimularea activității economice, nu prin impunerea de noi taxe suplimentare.
O altă direcție majoră identificată de Radu Burnete este necesitatea mobilizării capitalului autohton, deoarece transferurile financiare masive de la Uniunea Europeană vor scădea pe măsură ce România devine o țară mai bogată. Pentru a susține această tranziție, la nivelul Administrației Prezidențiale a fost lansat un grup de lucru dedicat identificării soluțiilor de mobilizare a banilor din țară pentru firmele mici, medii și mari. Această strategie vizează reducerea dependenței de fondurile europene în viitorul cadru financiar.
În ceea ce privește infrastructura financiară, Burnete a criticat lipsa de dezvoltare a pieței de capital, descriind-o ca fiind dotată cu instrumente rudimentare și lichiditate redusă. El a susținut dezvoltarea finanțării nebancare ca o prioritate pentru următorii ani și a amintit importanța proiectului Contrapărții Centrale pentru piața instrumentelor derivate. O legislație mai simplă și instrumente mai sofisticate sunt necesare pentru a permite companiilor să atragă capital și să își extindă activitățile.
Sectorul energetic a fost, de asemenea, în atenția consilierului, care a exprimat regretul că marile companii de stat nu au reușit să devină campioni regionali, în ciuda resurselor fantastice disponibile. El a propus ca statul să asigure o conducere performantă și să permită listarea unor participații minoritare la bursă pentru a facilita finanțarea dezvoltării. Burnete a menționat că companiile românești ar trebui să aibă capacitatea de a se extinde pe piețe precum Bulgaria, Ungaria sau Polonia.
Perspectivele privind prețurile la energie sunt legate de finalizarea investițiilor în stocare și de intrarea în piață a gazelor din Neptun Deep. Burnete estimează că presiunea asupra prețurilor ar putea scădea începând cu anul 2028, odată cu maturizarea acestor proiecte și îmbunătățirea rețelelor energetice. În prezent, rețelele nu țin pasul cu noile capacități de producție regenerabilă, necesitând investiții suplimentare pentru a menține stabilitatea sistemului.